Cotele apelor Dunarii. Cetate-cultura la mal

 

Portul Cultural Cetate s-a nãscut pe ruina fostului port agricol, apãrut pe la 1880, pe vremea cînd grîul nu putea creºte, ca astãzi, pe asfalt ºi cînd croissantul vienez se fãcea chiar cu fãina adusã de vapoarele cu zbaturi din Cetate.

În 1945, portul a fost închis ºi transformat în pichet de grãniceri, aventura bobului de grîu luînd o întorsãturã neaºteptatã, în direcþia Moscovei. Dupã 89, clãdirea comandamentului portului, construitã de meºteri italieni, a fost devalizatã de localnici ºi adusã la stadiul de adãpost pentru doisprezece purcei ºi douã vaci. Aºa a descoperit-o Dinescu, fãrã uºi, fãrã ferestre, cu aerul pãrãginit de boieroaicã de viþã veche, strigînd parcã-aidoma unei soþii de domnitor român violatã de baºibuzucii lui Sinan Paºa -"Ruºinatu-m-au pagînii!''

In 1997, Poetul cumpãrã ruina, transformînd-o într-o casã de creaþie.


Iar pentru cã guvernul României lansase pe piaþã, în anul 2000, ideea unui complex de agrement numit ''Dracula Park'', de dragul polemicii, Dinescu iniþiazã pe malul Dunãrii un ''Inger Parc'', pornind de la ideea cã România n-a fost doar sediul dracului, ci a fost bîntuitã ºi de îngeri, mãcar pe la periferii.


...Cu o precizie de echipaj slovac, un vas nemþesc purtînd inscripþia ODYSSEE 2007, acosteazã în Portul Cultural Cetate cu o întîrziere de douã ore. O ploaie deasã, acordurile din ''Deºteaptã-te, române!'' cîntate de ''Mambo Siria'' ºi un Dinescu murat, i-au intîmpinat la chei.

Era primul vapor care acosta în Cetate dupã 62 de ani!

O bucãtãreasã bãtrînã iºi aduce aminte ºi îºi sterge cu dosul palmei o lacrimã.

Artiºtii (francezi, italieni, spanioli, magrebieni plus un ungur) sînt luaþi pe sus ºi duºi în fosta magazie de pe mal, viitor restaurant.


Se zãresc în mulþime: primarul fãrã tricolor, fostul ministru al turismului fãrã portofoliu ºi un notoriu afacerist fãrã bastonul de miliþian.

Potop e afarã, potop e-nãuntru. Palinca dezleagã limbile, Cetatea devine Babel. Mircea însuºi mînã-n lupta! Cu un cuþit în mînã, spintecã toate dobitoacele sacrificate întru culturã. Au cãzut la datorie ºi la grãmadã: gãini, gîºte, berbecuþi ºi purcei de lapte.


Din ferma-i celebrã au scãpat doar mãgarii se pare. Exact ca-n viaþã, nu-i aºa?

O formaþie ad-hoc de pe vapor dã drumul la o cîntare.

Smarand (!), paznicul domeniului, este invitat la dans de Muriel (!), un distins ºi opus cromatic magrebian.

Intrã apoi în scenã Mambo Siria. Marin ªchiopu, liderul de 72 de ani al formaþiei, afectat pîna la lacrimi de moartea toboºarului Minu Craioveanu în dimineaþa aceleiaºi zile, destinde ºi mai mult atmosfera. Rîs cu plînsul nostru valah!

La final, franþujii dau navalã sã-i cearã adresa pentru a-i invita în Franþa.

''Marin Schiopu, sat Darvari, Europa!'',''C'est tout?'',''Da!''.

Altã reprizã de torturã gastronomicã ºi astronomicã. Din alte patru animale nu mai rãmîn decît scheletele.

Pentru digestie apar pe scenã ''nightloserii''. Magazia se cutremurã de bulz transilvan ºi blues american. Maia Morgestern pe ringul de dans nu mai are nimic din Fecioara Maria lu' Mel Gibson.

Se trece neoficial de miezul nopþii. Apare familia Nistor din Cetate cu o ofertã de nerefuzat: cîntece de pahar, sticlã ºi butoi.

Nicoleta, solista trupei, aduce foarte mult ca voce, culoare ºi vîrstã cu Billie Holiday. Dacã din senin ar aparea ºi Charlie Parker din Cetate nu s-ar mai mira nimeni. Sîntem doar la 10 km de Maglavit ºi, deci, ne-am putea aºtepta la orice minune.


Iar dacã acolo Petrache Lupu a vorbit cu Dumnezeu, de ce n-am putea noi, aici, sã bem cu Charlie?

E ora douã spre trei. Trupele strãine pãrãsesc România. E rîndul cãþelei Zoe cu urmaºii ei sã intre în dispozitiv pentru curãþenia generalã.


Se constatã, la o sumarã ºedinþã de analizã, cã multe din punctele culturale din program n-au fost atinse.

Se lãsã totul pe a doua zi. Inclusiv sarmaua. Cum ar spune, de altfel, ºi Patapievici: “orbitoarea ei plenitudine era complet expurgatã de pululaþia ahtiatã a pulsiunii gurmande.''

Pe un vînt care n-a contenit o clipã, a doua zi, ODYSEE 2007 ºi-a umflat pînzele ºi a plecat spre Penelopa din Russe.



Nu Penelope Cruz! Penelopa lu' Homer. O ºtiti doar: era bulgãroaicã!..

Articol punktat în: Nr. 13-14, Octombrie 2007
Citit de:3218 ori
Autor: Ion Barbu

Comentează

 

un cuvânt cât o iarnă

pneumonoultramicrosco-

picsillicovolcanocopioză

gheorghe erizanu

 

LeapÅŸa. Ridicolul bate sublimul

Primul eveniment public, clasa 1.

anastasia taburceanu

 

leapÅŸa a doua

Una din primele scene înălțătoare pe care mi-o amintesc e un festival de dans

 angela braÅŸoveanu

 

Master Class

pentru Consiliul Superior al Magistraturii

oleg efrim

 

To ACTA or not to ACTA

Cine este și ce vrea ACTA, găsiți aici.

andi moisescu

 

arme în mileniul păcii

nu doar filme şi nu doar pace menţinută cu războaie. hollywoodul e depăşit de o astfel de stire

 

fără facebook?

facebookul ca facebookul, dar dupa megaupload chiar sufar...

 

 

să luăm aminte

utin a găsit o soluţie care îmi place. Examinarea imigranţilor

 

germania

Germania se pronunţă în problema pacificatorilor