Gianfranco Ferré a fost printre primele magazine de lux deschise la Chișinau, atunci cind se parea ca noua si destul de subtirea clasa a consumatorilor de branduri era in stare embrionara. Dar iata ca, momentul a fost totusi ales corect, caci pe linga Ferre si-au gasit loc si Les Copains, si Dolce&Gabanna, mai nou, si Valentino. Ar mai avea ceva de crescut Chisinaul pina la statutul de capitala a modei, dar premise sint. si consumatori asijderea. Cel putin asta aflam de la Cristina Butnaru, director comercial al acestui mic univers fachion.

-Zi-mi te rog, de ce moda? Nu semeni cu o fetita care a visat la rochite si fundite, pari mai degraba pasionata de afaceri si nu de fashion.

-E un lucru pe care l-a simtit mai degraba mama, care, fiind director la Art-Vest, a hotarit ca e timpul sa faca deja afaceri cu haine de calitate. si, practic fara sa ma intrebe, era sigura ca trebuie sa intru in bransa dupa ce am absolvit facultatea. Tot asa a fost luata si hotarirea de a merge pentru masterat la Milano, la Instituto Marangoni, sectiunea fashion buyer. Nici nu s-a pus problema cu ce o sa ma ocup dupa...

-Mai tii minte cind ai probat prima colectie in magaziunul nou deschis? ti-a dat frisoane?

-S-a deschis de fapt nu cu o colectie, ci cu o marfa de stoc. Apoi tot mama a vazut ca nu se poate ajunge prea departe cu stocul si a riscat sa aduca prima colectie actuala. Sincera sa fiu, pentru prima data nici n-am inteles ce-i cu aceste haine. Sint in magazin si bine ca sint. Dar, atunci cind a fost adusa prima colectie adevarata de toamna-iarna si am inceput a lucra, studenta fiind, in calitate de consultant in magazin, am inceput sa inteleg cite ceva in domeniu.

-Pentru tine e important, ca haina sa aiba o eticheta in spate?

-Nu, dar vad foarte repede diferenta. O buna parte de viata am imbracat si eu ceea ce era pe piata, acum nu ma mai pot intoarce la perioada respectiva. Eu am fost intotdeauna destul de respectuoasa cu hainele. Probabil asa am fost educata in familie. O data pe sezon eram luata la Benetton de exemplu, unde mi se cumparau doua perechi de blugi, citeva maiouri si un pulover si eram absolut multumita. Nu aveam nevoie sa se desfaca dulapurile de orice fel de haine.

-De ce s-a optat anume pentru Gianfranco Ferre?

-Atunci cind esti la inceput, este greu sa convingi pe cineva ca nu o sa strici marca.Au fost depuse cereri pentru mai multe marci, dar a indraznit sa riste impreuna cu noi doar Ferré.

-in ultimul timp, se observa tendinta de intinerire a marcii, daca ceva timp in urma GF se adresa unor femei de 30 de ani, in forma buna, acum atit el, cit si alte branduri intineresc vizibil. inseamna oare asta ca un consumator matur vrea deja altceva, sau tinerii de 20 de ani isi permit o haina mai scumpa?

-E o tendinta generala. Toate brandurile aparute prin anii 60 aveau la baza o singura linie. si Armani nu se deosebea prea mult de Gianfranco Ferré sau Dior, pentru ca se dezvoltau in aceeasi directie. Daca luam prima linie, adica Armani Black, pe de o parte - este scumpa si foarte putini au acces la ea, pe de alta parte - daca au mai multi acces la ea, nu mai este o marca de lux. De aceea s-a optat pentru dezvoltarea a trei-patru linii pentru fiecare marca, pentru diferite segmente de piata.

-Zi-mi, te rog, cit depinde de buyer? Pentru ca mi se pare o persoana-cheie in legatura dintre marca si perceptia clientului. Cumparatorul isi face impresia despre colectie anume prin ceea ce vede in magazin.

-Scopul buyerului este de a vinde colectia. in responsabilitatea sa intra comanda colectiei (unde trebuie sa ia in consideratie tendintele sezonului, cerintele clientului, bugetul si miscarile pietei) urmata de prezentarea corecta a colectiei in sala (adica visual merchandising) si promovarea. Cind zic de buget si de capacitatea de a alege, am in vedere ca, de exemplu, colectia D&G are 700 de unitati. Eu nu pot sa aduc intreaga colectie, pentru ca dimensiunile magazinului nu-mi permit si probabilitatea de a vinde macar 50% e foarte mica. Dar, de obicei, cumpar macar citeva modele de fashion, adica unitatile mai reprezentative la fiecare marca, chiar daca exista riscul ca nu se vor vinde. Dar ele exista in toate revistele, in toate prezentarile de la Fashion TV si, de obicei, dupa ele consumatorul judeca desre actualitatea colectiei. Buyerul se poate relaxa abia in perioada de reduceri ale sezonului.

-Dar depinde si de felul tau de a vedea lucrurile?

-Demult nu mai comand colectia dupa criteriul “eu o sa port asta sau nu o sa port”.

-Exista o orientare estetica si comerciala anume pentru pietele din est?

-Moscova a fost cea care, in opinia mea, a devalorizat importanta modei italiene, ca rezultat al metodei de distributie incorecte si avare din partea distribuitorilor italieni. Adica, odata ce o marca de top pe plan international este vinduta intr-o atmosfera “de masa”, clientul isi pierde interesul fata de marca respectiva. in asemenea situatii s-au trezit Versace, Ferré, Casadei sau Baldinini.

Cind merg pentru comanda, adesea consultantii imi zic: uite, astea plac rusilor. Dar clientul nostru e mai mult european decit rusificat, pentru ca au disparut dorintele stringente de a avea un logotip mare pe piept, auriu sau cu strasuri. Absolut toata lumea observa cind cineva este imbracat intr-o haina calitativa sau atunci cind este cusuta.

-Dupa remarca ta ironica, imi dau seama ca tu nu-ti cosi haine.

-Eu nu cos, nu am cusut si nici schimbari la hainele cumparate nu fac, pentru ca nu ma consider mai bine pregatita decit designerii care au facut piesa.

-Cum luptati cu falsurile?

-Nu lupt cu ele, pentru ca nu eu trebuie sa lupt, ci compania-mama. Era de asteptat ca o sa apara, in moment ce piata fortelor de munca s-a indreptat spre China sau Turcia. Delocalizarea a adus un pret de cost mai mic, dar si o piata inundata de imitatii.

-Ce inseamna un fals, de fapt? E un produs de marca scos pe sub poala din fabrica, inainte de a trece testul calitatii, sau o imitatie a unor tipi care au acces la anumite procese, de exemplu, croiul sau logotipurile si in rest improvizeaza?

-Fiecare fabrica, fiecare marca are un know how. O metoda speciala de prelucrare a pielii, de vopsire, o captuseala de matase cu logotipuri fac o geanta de calitate. in cazul falsurilor se merge pe asemanarea modelelor, dar pielea este de o calitate proasta, cusuta rau si captuseala sintetica. Iar logotipul este turnat la ochi. De cele mai multe ori, hainele si gentile sint executate in tarile de mina a treia, dar sint asamblate in Italia. Dar, facindu-mi studiile la Milano, am aflat ca multe falsuri se fac chiar in Italia. Mai ales gentile Louis Vuitton, Prada etc. Sint cusute in Italia, dar sint de 100 ori mai ieftine.

-Dar in acelasi timp, exista cumparatori si pentru falsuri, si sint numerosi. Pentru o societate in tranzitie mi se pare firesc, ca oamenii sa vrea sa para mai bogati decit sint si falsurile constituie o metoda buna de a arunca putin praf in ochi.

-Tocmai am citit o birfulita pe net ca la Bucuresti s-a deschis magazinul Louis Vuitton si toate clientele au fost invitate la ceremonie. Respectiv, fiecare si-a facut aparitia avind o geanta de aceasta marca. O doamna, de altfel, cu posibilitati financiare mai sus ca medii, a venit cu o geanta falsa, la care reprezentantul marcii s-a apropiat de ea si a zis, ori lasi geanta, ori iesi cu tot cu ea.

-si de ce? si daca gestul doamnei a fost un protest mai subtil la adresa politicii lor de preturi sau a facut o gluma? Avea oare dreptul sa-i faca observatie?

-Cred ca avea tot dreptul. in moment ce era deschiderea magazinului acestei marci. Daca nu ai o geanta de aceasta marca, puteai sa vii cu orice alta geanta, cu un pachet la urma urmei.

-De ce se bucura de un succes atit de mare D&G?

-D&G e foarte interesanta ca fenomen, are un succes pe care nu-l poate lamuri nimeni, nici chiar italienii. Are un segment de piata de la 15 la 45 de ani. Fiecare isi gaseste cite o piesa care il reprezinta.

-Exista opinia ca la noi nu se aduc colectii de ultima ora, ca ceea ce se da drept ultim racnet s-a prafuit deja undeva prin Europa.

-in ceea ce ne priveste, pentru mine ar fi socant sa aud o asemenea replica, mie imi pare ca e foarte usor sa verifici deschizind orice site. O greseala pe care am facut-o cindva, era intr-adevar ca noi combinam colectiile noi cu cele vechi. Astazi nu mai facem acest lucru. Terminam colectia de vara, de exemplu, in septembrie. Tot ce nu s-a vindut, trece in magazinul de stoc, automat ieftinindu-se la 50%. in perioada de reduceri, in stoc, din aceste 50% se mai scad 30%. Pe parcursul anului, mai sint perioade cind, pentru o saptamina, scad preturile la 50%.

-Proportional, cit se vinde la pretul intreg, si cit isi asteapta reducerea?

-Chiar si teoria zice ca daca ai vindut 60% ai succesul asigurat.

-Exista o crestere a celor care va cauta marcile?

-Avem clienti care vin in fiecare sezon si isi reinnoiesc garderoba, avem clienti sporadici. Vin si straini, dar noi totusi ne orientam spre un consumator local.

-Care nu circula in afara? Caci foarte multa lume considera ca e mai convenabil sa-ti faci totusi cumpararturile peste hotare, aici preturile fiind marite din cauza cheltuielilor de transport, vamale si procentului ridicat al magazinului.

-in general, noi odata cu achizitionarea marfii, primim si un price-list, dupa care ni se recomanda sa realizam marfurile. in ceea ce priveste magazinul nostru, eu pot sa spun sigur ca diferenta este de 5% si in plus, si in minus. Noi comandam marfa exact in aceleasi conditii si in acelasi show room in care o fac si cei din Italia. Da, rentabilitatea e intr-adevar putin mai joasa, dar nu ne putem permite o variatie a preturilor cum o face Moscova, care poate vinde orice, oricui si oriunde.

-Deci, daca aveti aceleasi preturi, aceleasi conditii, respectiv nu mai are rost sa cumperi din strainatate?

-Are rost, pentru ca noi avem totusi un spectru foarte redus de marci. Consider ca daca mergi sa faci shopping in Italia, atunci nu mergi sa-ti cumperi Zara, ci Chanel, Dior, Vuitton, ceva ce nu e in orase asa de mici cum e Chisinaul. Vorbeam nu de consumatorul comun, ci de charterele de shopping care se organizeaza tot mai des. Dar daca mergi la Milano sau la Paris pentru marci care sint aici, pentru o diferenta de 10 euro, nu vad rostul.

-Ce ai invatat tu la Milano? Cum te-ai schimbat?

-Am plecat o domnisoara care avea un hobby “obligat" in moda și care gindea ca mama. O persoana care vedea in moda creativitate, arta, furmusete dar, de fapt, am aflat ca este vorba despre o industrie, cerebrala si cruda. O perioada am fost destul de dezamagita, pentru ca mi se distrusese mitul "puritan" dar, mai apoi, mi-am dat seama ca exista loc suficient si pentru creativitate, si pentru experiment. Am inceput sa observ si sa inteleg lucruri carora nu le dadeam nici o importanta. De exemplu, vitrina. Sau tesaturile. Am mers la fabrici, la ateliere. si colegii, din tari diferite cu mentalitati diferite, au lasat o amprenta asupra mea. Inclusiv viata de noapte, care ar fi fost cu totul alta, daca ma duceam sa studiez economia acolo. Moda presupune o viata de noapte obligatorie. Cel putin o data in saptamina trebuia sa iesi. Esti permanent in circuit si comunicare. Citiva colegi au ramas in Milano si atunci cind plec pentru colectii, merg in cluburi nou deschise. Alt detaliu bun, pe care l-am deprins acolo – s-a terminat scoala, s-au terminat si discutiile despre scoala. Trebuie sa inveti sa te deconectezi. Lucru pe care incerc sa i-l cultiv si mamei, care, plecind la ora cinci de la serviciu, obisnuia sa ma tot intrebe pe mine, care stau pina la opt, ce s-a mai intimplat in magazine.

-Te intilnesti cu fostii colegi?

-Dintre toti, doar eu aveam o afacere deschisa si o turcoaica, careia parintii la absolvirea facultatii i-au deschis un magazin McQueen. in rest – am o colega care lucreaza la Valentino si ne intilnim destul de des, alta – la Jil Sander.

-Ce ai schimba in felul de a se prezenta pe strada al fetelor noastre?

-in foarte multe cazuri fetele tinere devin mai urite din proprie initiativa. De ce? Ma uimesc foarte mult falsele blonde neingrijite, corpurile neantrenate, imbracate in haine turcesti aduse prin piete citiva ani in urma. Multi ar putea sa spuna ca e vorba de posibiitatea financiara, eu as crede ca mai degraba e in joc gustul pe care trebuie sa ti-l dezvolti singura. si, in loc sa dai cinci sute de lei pe o rochie urita, mai bine i-ai da pe o bluza. Ne place sa ne uitam la Fashion TV si MTV, si urmam orbeste totul fara sa analizam. Daca Burda a scris ca la moda e galbenul, toata lumea va fi in galben.

-Cum au evoluat gusturile tale pina la si dupa Milano?

-Pina la Milano eu eram o reflectie a gusturilor mamei. Acum ne intelegem cam greu. si cind e vorba de stilul ei, si de al meu. Vreau sa cred ca am reusit sa-mi creez o garderoba. Uneori dimineata sint si eu uimita cit de fericit am reusit sa combin piese din ultima colectie cu preferatele mele din precedentele.

-Din cite piese e normal sa fie construita o garderoba stilata?

-Depinde de domeniul de activitate. O eleva trebuie sa aiba doua perechi de blugi, o camasa, citeva maiouri si un sacou. O studenta mai poate adauga poate o rochie de cocktail, pentru ca nu are nevoie, la virsta asta, de una de seara. Toate piesele ar fi bine sa se combine intre ele si sa aiba accesorii, in asa fel, ca de fiecare data sa para altele. O persoana de afaceri are nevoie de cel putin doua costume cu pantaloni, fuste si bluze care se combina intre ele.

-Cit de des pleci dupa colectii noi?

-De trei-patru ori pe sezon. Pentru colectii si precolectii.

-Ce inseamna precolectie?

-inseamna o mica parte a colectiei, care reprezinta tendintele sezonului si este livrata mult mai devreme. Daca pentru sezonul de toamna-iarna noi primim colectia in septembrie, precolectia – la sfirsitul lui iulie. in Italia – inca mai devreme. Preturile sint identice cu cele de colectie.

-Cum va fidelizati cumparatorul?

-Dorim intotdeauna sa-l multumim, incercam permanent sa gasim noi modalitati: de la deservirea amabila si profesionista la asistenta post-vinzare. Oferim carduri de reduceri valabile in toate magazinele noastre. in perioada sarbatorilor nu uitam sa felicitam clientii nostri fideli si sa le facem cadouri.

-Problema cadrelor exista si pentru voi?

-Exista si e mare. Le zic intotdeauna angajatilor ca nu sint niste simpli vinzatori, sint consultanti care au niste conditii mult mai bune decit majoritatea vinzatorilor. Toate revistele sint la dispozitia lor, facem instructaje permanente, au reduceri speciale la magazinul de stoc...

-Vinzatorul e o veriga absolut importanta. E de-ajuns ca sa aiba o privire necontrolata si ti-ai taiat clientul. Pentru ca si clientul vine cu starea si cu emotiile lui in magazin, multi dintre care intra anume pentru ca au o zi proasta si vor sa scape de tensiune si, in moment ce vinzatoarea il trateaza gresit...

-Lucrurile astea le observ si iau masuri inainte de a fi nevoie de a treia observatie.

-Moldovenii zic ca e daunator sa lucrezi cu neamurile...

-Noi nu lucram cu neamurile, ci in familie. E o mare diferenta. Mama e director general, fratele meu este director administrativ, adica rezolva orice problema legata de locatie sau reparatie tehnica, iar eu sint director comercial. si veniturile le impartim in functie de necesitati. Daca intr-o luna am eu nevoie de ceva – am prioritate, in alta – fratele. Uneori doamna director general zice: o, stop, tineri. si noi ne potolim.

-Zi-ne pe secret, care sint tendintele sezonului de iarna?

-Clasic si sexy, sint elementele pe care trebuie sa le cauti cind mergi sa-ti reinnoiesti garderoba de toamna- iarna 2008/2009. Este atit de placut sa simti intoarcerea rochiei ca unitate de baza in acest an! S-a reintors si talia care trebuie accentuata, fie cu o centura peste sacou, cu o rochie mulata sau cu o fusta-creion. Rochia dn acest sezon este sexy si matura dar nu extrem de strimta, oricum ramine a fi confortabila. Pentru oficiu este in voga sacoul taliat si pantalonii largi. Negrul si nuantele de gri ramin inca in voga.