Cu varul Shakespeare

 

Cartea de pe noptiera

 

DESPRE OMUL FRUMOS de Dan Puric (Editura DP, 2009)

Dupa succesul imens (peste 80 000 de exemplare vindute) al primei carti ”Cine suntem?”, aparuta anul trecut, actorul Dan Puric vine cu o carte care incepe franc cu ”Rominia este o tara neodihnita”. Firescul si crestinismul necrispat, inteligenta neostentativa si patriotismul/nationalismul/umanismul de bun simt il plaseaza in afara taberelor inteleghentiei rominesti. Dragostea pentru oameni si dragostea pentru Dumnezeu este neconditionata. Este textul unui om liber (o libertate interioara atit de viguroasa incit aproape o poti pipai). Nu ma voi arunca in citate intelepte. Voi reda lectia de soferie a lui Puric. Instructorul era ”mecanicul absolut”, unul de vreo 70 de ani: ”Ba, fii atent aici! Asta-i cheia!” ”Si ce?”, intrebam. ”Pai, nu ce! Fii atent aici!... Asta este ambreiajul, ma! Ambreiajul este tata. Acceleratia este copilul, ca asta e timpit. Pina nu intra cu capul in stilp, nu se lasa. Dar frina e mama”. Fii atent aici ce zice: ”Frina e mama”, adica ea te apara. A fost genial tipul. Si eu disperat zic: ”Acum ce facem?” ”Cum, ce facem?... Treci in locul meu”, mi-a zis el. ”Cum sa trec, nene, in locul matale, eu in viata mea n-am condus, lasa-ma macar sa mingii volanul”. ”Ba!, a strigat acela la mine. Nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului, sa te conduca toti timpitii?” Si l-a bagat in trafic direct.

 

 

Cartea de la est de vest

 

DESPRE GEOPOLITCA de Oleg Serebrian (Editura Cartier, 2009)

Uimitoare aceasta capacitate a lui Oleg Serebrian de a separa analistul si istoricul indragostit de geopolitica, ca stiinta, de omul politic. Din punct de vedere geopolitic, Oleg Serebrian are toate avantajele posibile ca istoric. Toate dezavantajele Republicii Moldova devin avantaje pentru el. Nascut intr-un spatiu chinuit de o neputinta aproape fatala de a se ridica la rangul de pion pe marginea tablei de sah, Serebrian, prin cunoasterea foarte buna a realitatilor din spatiul ex-sovietic, prin cunostintele acumulate din scolile franceze si germane de geopolitica, mai nou si din cea nipona, este jucatorul la ambele miini al tablei de sah din spatiul Marii Negre. Deosebit de optimist, dupa mine, mi s-a parut in ”Republica Moldova in anul 2030: eseu de geopolitica viitorologica”. Dar jucatorul care poate muta si albele, si negrele ar fi pacat sa fie pesimist.

 

 

Cartea de linga sezlong

 

O ISTORIE A MIRACOLELOR de Joachim Bouflet. Traducere din franceza de Gabriela Siclovan (Editura Cartier, 2009)

Imi plac cartile care iau o tema si o diseaca cap-coada. Imi plac cartile scrise de istoricii care au trecut prin scolile iezuitilor. Ei spun mult mai putin decit stiu. Dar impresia pe care o creeaza e ca au epuizat tema. Cel putin pentru momentul respectiv. Ma rog, peste o haba de vreme putem reveni. Lumea se misca. Scriitura pare cuminte. Sint constatate fapte. Multe. Foarte multe. Nimic care sa iasa din limitele bunului simt. Nimic care sa iasa din spatiul canonic. Nici chiar cele paradoxale: ”Inlaturati miracolele din Evanghelie si tot pamintul va fi la picioarele lui Iisus”. Dar gasesti si: ”Nu miracolele au incetat, ci credinta noastra”

 

Cartea din raft

 

REVOLTA MASELOR de Jose Ortega y Gasset. Traducere din spaniola de Coman Lupu (Editura Humanitas, 2007)

Cartea a ajuns la a treia editie in romina. Face parte din categoria clasicilor in domeniu. Mi-am pus niste semne la pasajele care ar face cititorul sa deschida cartea. Poate chiar s-o citeasca. Este o carte trista, prin realitatea descrisa si luminoasa prin densitatea gindurilor. Dar fotograful Punktului a considerat ca nu e estetic sa fotografieze o carte cu multe foite prin ea si mi le-a aruncat. Fotografia va iesi glamouroasa. Nu ma indoiesc. Insa eu trebuie sa parcurg cartea inca odata pentru a gasi pasajele. Pentru a-l alege pe unul. Voi fi sincer. Deschid la intimplare. Nu inainte de a preciza ca Ortega y Gasset face apologia elitelor in defavoarea maselor: ”Spontaneitatea sociala va fi necontenit contracarata de interventia statului; nici o saminta noua nu va putea da roade. Societatea va trebui sa traiasca pentru stat; omul, pentru mecanismul guvernului. Si cum la urma- urmei nu este decit un mecanism, al carui existenta si intretinere depind de vitalitatea din jur, care il sustine, statul, dupa ce a supt maduva societatii, va slabi, va deveni scheletic, va muri ruginit ca o masinarie, ajungind mult mai cadaveric decit mecanismul unui organism viu”. Scria spaniolul in 1930.

 

Cotor

 

MINIMA MORALIA de Andrei Plesu (Editura Humanitas, 2008). (Cartea cartilor si intrebarea intrebarilor. Riscanta scriitura. Dar riscul s-a meritat. A ajuns la a cincea editie in romina, tradusa in mai multe limbi. ”Legea morala care nu se formuleaza ca lege a individualului, mai exact ca interpretare individuala a rigorii morale, inceteaza sa mai apartina unei etici a locuirii, cazind in mediocritatea pragmatica a unei rudimentare adapostiri. Adapostirea e doar un chip al locuirii.”)

 

ALCHIMISTUL de Michael Scott (Editura Rao, 2007). (Romanul are si un subtitlu: ”Secretul nemuritorului Nicholas Flamel”. Flamel reapare in atentia cititorului dupa succesul lui Harry Potter, unde se gasesc trimiteri la celebrul alchimist medieval. Lecturi lejere pentru plajele turcesti.)

 

OARE CHIAR ASA SA FIE FETELE? de Sylvaine Jaoui (Editura Cartier, 2009). (Noi credeam ca fetele sint ca Nadia, machetatorul Punkt-ului, si vin de pe planeta vanilie. Dar nu stiam de ce le este frica sa se afiseze in costume de baie. Acum stim.)

 

OARE CHIAR ASA SA FIE BAIETII? De David Pouilloux (Editura Cartier, 2009). (Baietii nu sint ca Nadia si vin de pe planeta ciocolata. Deoarece ei nu sint ca Nadia, uneori, au pofta de a se bate. Acum stim de ce.)

 

Cartea din buda

 

CU DINTII DE LINA (Jurnal 1978 - 1983) de Livius Ciocirlie (Editura Humanitas, 2008)

Aveam selectate citate picante despre Marin Preda, Florin Mugur, Mircea Dinescu. Fotograful a avut alta parere estetica. Va las pe cei mai temerari sa le gasiti. Sint multe. Si e vorba de cotidianul unui intelectual din regimul comunismului ceausist. Pacat de tineretea lor, pacat de tineretea noastra. Jurnalul contine o addenda cu dosarul de la securitate. Oamenii aveau veleitati si respect pentru literatura: ”Bineinteles, aveam sa fiu filat. Si, pentru ca trebuia sa port un nume, aveam sa fiu ”Filologul”, inainte de a deveni ”Textualistul”. Si, in sfirsit, ”Scriitorul”.

 

Cartea cu bucluc

 

POVESTEA POVESTILOR de Ion Creanga. Cu desene de Ioan Iacob (Editura Humanitas, 2006)

Dupa anii 90 ”Povestea povestilor” tot a fost editata de diferite edituri rominesti: unele importante, altele minuscule. Povestea a ramas aceeasi: fluturi semeni, fluturi culegi. Indiferent de locatie: Sibiu, Bucuresti, Paris sau Chisinau. Editorii considera ca textul trebuie adus la cunostinta intregului mapamond. Periodic si in diferite editii apar variantele engleze, franceze sau spaniole. De aceasta data Humanitasul vine si cu desenele lui Ioan Iacob. Uimitoare perseverenta de a-l aduce pe Creanga din humorul molcom cu verde proaspat din poalele Carpatilor intre miticii mahalalelor colbaite. Dar daca fluturii sint la mare intrebare si cucoane multe, atunci ce-i ramine unui biet editor… Daca nu l-am citit pe Creanga in copilarie, sa-l citim acum in romino-englezo-franceza. Si ilustrat.

 

Cartea dintre jucarii

 

DICTIONARUL PIRATILOR SI CORSARILOR de Dominique Joly. Ilustratii de Christel Espie. Traducere din franceza de Ioan T.Bita (Editura Cartier, 2009)

Vom face o distinctie intre pirati si corsari. Corsarul primeste de la rege o scrisoare de autorizare, care-i ofera posibilitatea de a trece frontiera statului si de a porni un atac in apropierea sau in apele teritoriale ale tarii inamice. Hartuieste vasele flotei de razboi sau jefuieste navele comerciale ale dusmanului, prada o imparte cu guvernul sau. La sfirsitul expeditiei corsarul restituie vasul care i-a fost imprumutat. Daca este capturat, atunci el risca doar inchisoarea si nu spinzuratoarea, rezervata doar piratului. Piratul este marinarul care actioneaza pe cont propriu, jefuieste toate navele, indiferent de pavilion si imparte prada cu tovarasii sai. Marea este unica patrie. Daca e prins, pedeapsa e unica: spinzuratoarea. Provine din grecescul peirates: cel care cauta norocul pe mari si oceane.

 

William Dust, nepotul