Echipa Punkt-ului, „înregimentată” pe canapeaua din dotare, pune ultimele pete de sînge într-o istorie care urmează să se desfăşoare, după regulile genului lirico-dramatic, pe arena Circului din Chişinău. El, Igor Chistol - toreadorul, vulcan de emoţie şi pasiune; Ea – Nelly Ciobanu - o Carmensită pur sînge, fierbinte şi posesivă. Pustiu pînă azi, cu scaune impasibile chiar la apa care se prelinge ca picătura chinezească, enervant de ritmic, din cupola ruginită, circul a reînviat o poveste veche de cînd lumea, în care bărbatul aduce la picioarele iubitei sale capul fiarei, iar ea, înnebunită de aşteptare şi gelozie, îi dă papucii. Spectacolul începe, spiritele se încing, podeaua geme sub călcîiul lor, recuzita devine periculos de ascuţită… Îi scoatem, din cînd în cînd, din jocul care i-ar putea duce cine ştie unde…

Igor. Lavă. Asta a fost prima senzaţie cînd am auzit vocea lui Nelly. Participam la filmările unei emisiuni de revelion şi, brusc, am înmărmurit. Credeam că e un cutremur, pereţii se clătinau…Am bulbucat ochii, dar explicaţia a fost una neaşteptată: vezi tu, Nelly Ciobanu îşi încălzeşte vocea. Who is, Nelly Ciobanu? Arătaţi-mi minunea! Am intrat în camera alăturată şi nu mi-a venit să cred că o copilă mignonă are aşa o voce „grande”. Eram fericit că şi în ţara noastră apar cîntăreţi valoroşi. M-a turmentat pur şi simplu. Am plîns tot drumul spre Irlanda, ascultînd-o la magnetofonul din maşină…

Nelly. De atunci a început simpatia noastră reciprocă. Igor era pentru mine unul dintre cei mai buni actori. Faptul că l-am văzut în carne şi oase şi încă apreciindu-mi potenţialul vocal, m-a şocat şi pe mine. Am stat înmărmurită vreo două clipe…De fapt, de pe vremea cînd eram la şcoala muzicală îmi plăcea să dau avînt vocii ca să zăngăne tocmai geamurile…

Vitas, cîntăreţul cu bronhii de peşte, şi-a făcut brand din simpla „zdrăngăneală a paharelor”. Tu te joci, cum zice Igor, cu scara Richter, dar uneori am impresia că îţi suprimi vocea, că piesele tale nu-ţi deconspiră tot potenţialul vocal…chiar şi în Hora din Moldova, piesa cu care vei merge la Eurovision…

Nelly. Voi avea la dispoziţie doar trei minute, timp insuficient pentru a demonstra tot diapazonul şi toate calităţile vocii. Dar am inclus cîte un pic din toate. Piesa e de factură ritmică şi sper că anume faptul acesta va reprezenta un avantaj pe scena Eurovisionului. La selecţia piesei, nu ne-am bazat pe amplitudinea vocii, ci mai degrabă pe crearea unei atmosfere antrenante, pe înţelesul mai multor consumatori de muzică. La începutul piesei însă există un spaţiu, în care puterea şi modulaţia vocii ies în prim-plan…

Înainte de preselecţia naţională ziceai că vei cînta doar româneşte…

Nelly. Am decis să introduc un mic catren în limba engleză, ca mesajul piesei să fie mai clar, dar numai atît. Îmi pare că ar suna ridicol tradusă în întregime…

Igor. Anul trecut, românii au eşuat în încercarea lor de a-i cuceri pe vorbitorii de diferite limbi, prin introducerea catrenelor în rusă, franceză, engleză etc…Era cam străveziu trucul şi n-a prins…

Păreai destul de agitată înainte de preselecţia naţională, parcă era un Rubicon pe care nu credeai că-l vei trece…

Nelly. Mă bucur că nu mă întrebi ca unii – Nelly, ştiai dinainte că vei cîştiga? Poate pentru că avem birouri învecinate şi ai văzut în fiecare zi ce efort enorm m-a costat această participare, cît de mult am repetat…

Cariera mea de jurnalist incomod e în pericol…

Nelly. De fapt, am avut o premoniţie…

???

Nelly. Într-o noapte am visat că sînt invitată, ca şi cîştigătoare a preselecţiei naţionale, la Măruţă, în emisiunea Happy Hour. Îmi punea, în stilul lui inconfundabil, întrebări amăruţe… Eu i-am răspuns imediat: „Nu lovi în ţara care va da României 12 puncte…”. Cînd m-am trezit, nu mă puteam opri din rîs. E unica dată cînd am simţit că am luat preselecţia naţională şi asta doar în vis. Eu cred că jurnaliştii trebuie să fie întîi şi-ntîi obiectivi. Avantajul meu a fost potenţialul, pe care l-am acumulat timp de 15 ani. În tot acest răstimp am dovedit ca am locul meu, pe lîngă asta am adus nenumărate premii din diferite ţări şi, nu în ultimul rînd, am crescut în ochii publicului care m-a votat. Le mulţumesc tuturor.

Şi agitaţia, stresul de ce erau generate?

Nelly. În primul rînd, decorul nu era gata. La 5 jumătate de-abia era asamblat tabloul… şi cînd te gîndeşti că la Eurovision se dau doar 35 de secunde pentru pregătiri….Din cauza asta cîteva zile nu am putut repeta. În al doilea rînd, m-au scos de pe fix insinuările şi scandalurile, care m-au ales în calitate de subiect şi jertfă pe mine. Un fan de-al meu a comentat extraordinar toată această „mizerie”, şi anume că scandalurile provocate de răuvoitorii mei mi-au făcut doar mai multă reclamă. Mi-a mai zis cineva, n-o să dau nume, că nivelul meu presupune participarea la concursuri mai serioase decît Eurovision…Mi-a părut cel puţin stranie această grijă părintească…Oameni buni, eu mai am (ho-ho-hooo!) ce zice lumii. Înţeleg cît de important este să te mişti nu numai în jurul axei tale, dar să încerci şi să rupi cercul tradiţional…

Igor. În Moldova nu poţi deveni designer, pentru ca nu ai cui vinde creaţiile. Şi mai complicat le este celor care fac o piesă, un spectacol. Aici spectacolele mor la premieră. De aceea artiştii circulă, zboară prin lume, caută piste de realizare a talentului.

Nelly. Eu cred că în muzică situaţia e şi mai gravă…Cîntăreţul are nevoie de un public mai larg. Un artist trebuie să crească, uneori am şi eu senzaţia ca mă sufoc, nu-mi ajunge aer, am nevoie de ceva mai mult spaţiu pentru desfăşurare. Sper ca în timpul Eurovisionului şi după să am întîlniri cu producători de cd-uri, cu impresari, cu oameni interesaţi de muzica mea… fiecare din acei care merg la astfel de concursuri îşi doresc nespus de mult acest lucru. E şi normal să gîndesti aşa cînd vrei ceva mai bun pentru tine.

Faptul ca ai cîntat de multe ori pe scenele din Ukraina şi Rusia, ţi-ar multiplica şansele de cîştig?

Nelly. Concursul poate să ia oricînd o întorsătură neaşteptată…Cine ar fi presupus că Bilan va lua locul întîi? L-am văzut la repetiţii, era într-un hal fără de hal. Mi-a părut rău pentru grecoaică care, deşi avea o voce senzaţională, a rămas la coadă. Mă tem să fac previziuni…

Igor. Eu cred că piesa lui Nelly va lua cel puţin locul cinci…Atunci cînd am ascultat-o, m-am detaşat de faptul că sînt moldovean, m-am străduit să o percep ca un oarecare european…cîntecul vibrează, are o energetică năucitoare. Ar fi o nebunie ca „Nunta în Basarabia”, în care mă filmez acum sa ia Cannes-ul, iar „Hora din Moldova”- Eurovisionul. Ce chestie!

Preselecţia a însemnat pentru tine şi o investiţie care întrece suma de 10000 de euro, după unele surse…

Nelly. Nu vreau să spun cifre. Am avut şi sponsori, cărora aş vrea să le mulţumesc din suflet prin intermediul revistei voastre, pentru faptul că au avut încredere în mine şi m-au ajutat, fără a şti sigur că voi cîştiga. La un moment dat a trebuit să scot banul din bugetul familiei. Noroc că soţul meu m-a înţeles şi m-a susţinut. Bineînţeles că şi ideea fratelui meu Dinu Ciobanu a fost foarte binevenită, lucru remarcat de altfel şi de cîţiva regizori de la noi. Plecarea la Moscova va fi mai simplă graţie suportului financiar promis de Compania Orange.

Cum ţi-au părut piesele celorlalţi concurenţi?

Nelly. Eurovisionul local este în acensiune şi lucrul acesta devine tot mai vizibil, de la an la an. E adevărat că anul acesta microfonul a sunat dezastruos. Nu am fost mulţumită cum a răsunat vocea mea…

Ai ascultat piesele concurenţilor de la Eurovision?

Nelly. Ştiu că Franţa va fi reprezentată de Patricia Kaas, am văzut turcoaica şi m-a plăcut foarte mult. Malta, ca întotdeauna, are interpreţi de valoare…Unde e Malta - e luptă acerbă…Am avut norocul de concurenţi puternici. Eu niciodată nu am cîştigat în competiţii uşoare. Anul acesta nu va fi o excepţie, va fi foarte greu de luptat, dar eu sînt deprinsă să nu stau picior peste picior…

Cum îţi vei promova piesa?

Nelly. Voi răspunde ca şi Scarlet O'Hara. La asta mă voi gîndi mîine. Pot?