Slava domnului, cit am ajuns intr-un suflet pina la Telecentru, magnolia era inca in stare de nepermis de luxoasa inflorire. Cupele florilor, mari cit un cap de copil si de un roz fragil, domina intreaga gradina. Totul in jur infloreste, se bucura, respira sanatate si grija. Feng shui bun, ar zice cunoscatorii.

La poarta se rasfata, la fel de roz, sacura japoneza, in fata casei – magnolia sus pomenita. Alaturi, izolat de un suplu rind de tuia, se afla micul iaz in care inoata crapi aurii uriasi. Iarna stau in acvariu, iar acum se lafaiesc in libertate. Nuferii, ce-si au si ei viza de resedinta aici, inca nu au ajuns de la locul lor de hibernare. Deasupra apei se lasa crengile de mar pitic, artar japonez si salcie, mai aproape de apa cresc plante iubitoare de umezeala – funchii, ferigi, irisi. Mai spre vara, frunzele lor vor ajunge sa acopere malul. Felinarele, clopoteii de vint si pestii dau un aer oriental coltisorului. De pe mica terasa de prundis privelistea este aproape zen. Este una dintre cele mai reusite lucrari (din ceea ce am vazut, evident) ale lui Vasile Bucatel.

- Inainte de a face gradina, dintre flori puteam sa recunosc garoafele, trandafirii si cam atit. Plus vreo doi arbori. Dar specialistii care au lucrat la gradina nu m-au lasat sa traiesc in aceasta senina nestire si azi ma descurc destul de lejer in denumirile lor latinesti si modul de ingrijire pe care il cere fiecare. N-am ajuns chiar pina la elaborarea unui calendar al gradinarului, fiti pe pace, ironiza Sanda Filat, prezenta absolut adorabila si gazda perfecta.

Fiindca gradina nu este prea mare, s-a optat pentru specii de pomi si arbusti de dimensiuni mai reduse. Acum cresc, infloresc si dau rod circa 38 de specii de arbori si arbusti. Cifra nu include si florile.

Dupa iaz se afla un mic alpinariu unde acum infloresc zambile, narcise, lalele, irisi pitici si plante de rocariu. Cararea ce duce in spatele casei trece printr-o pergola (de care mai e atasat si un frumos scrinciob din lemn, fier forjat si bambus) pe care vara se vor catara trandafiri oranj. Spre deosebire de mica zona din fata casei, intima si chiar pe alocuri cocheta, curtea din spate este solemna si fastuoasa, amintind usor de curtea unui templu budist si poarta vizibil amprenta stilistica a designerului Alexandru Mocrinski, cel care a realizat proiectul. Desi sint multe elemente de decor ce necesita o egala doza de atentie din partea privitorului, nu se creeaza impresia de aglomeratie, ci dimpotriva - de aerisire si calm. Centrul curtii este dominat de cadranul solar, inconjurat de patru coloane cu zeitatile japoneze caracteristice fiecarei parti a lumii. Asteptam sa iasa soarele ca sa vedem ce ora arata. „Ramine cu o ora in urma, ne zice doamna Filat, n-a fost prevazut pentru ora de vara.” Ora exacta este semnalata delicat de clopoteii din virful coloanelor si alti trei clopotei de la terasa. Cadranul este strajuit de sfere perfecte de buxus (scuze, nu le-am numarat sa vad daca reprezinta vreun simbol). Pe gazon se mai lafaiesc tufe de bujor lemnos, hortenzii, trandafiri. Rododendronii si o alta magnolie sint in convalescenta dupa gerurile iernii, dar se vede ca vor supravietui.

Pavilionul este locul unde familia isi petrece serile de vara, unde se face gratar si se primesc oaspeti. Mobilierul confortabil de rotang este proaspat achizitionat si a inlocuit scaunele in stil japonez de pina atunci. „Erau frumoase, stilate, dar foarte grele si destul de tari pentru a-ti petrece seara intreaga pe ele.” Apa din piscina se incalzeste, pentru a nu sta mereu in asteptare cind soarele isi va onora obligatiile. „Va fi concurs de gradini? ne intreba Iustina, care totusi prinse la curaj si se apropie. Si noi, ce loc vom lua???” ”Pai, alege unul din ele”. „Mama, vrei medalia de aur?” Pierde imediat interesul pentru medalii pentru ca Luca vine cu o propunere mai tentanta: se preconizeaza o expeditie pina la magazinul de la colt cu scopul achizitionarii a doua inghetate. Proiectul se discuta indelung, se face o ampla analiza comparativa a sortimentelor preferate, se ajunge la dezbateri. Se iau hotariri. Luca pleaca la magazin.

Ingrijirea gazonului (Evanghelie dupa Ion)

„Cum ati reusit sa intretineti un gazon atit de bun?” „Nu e „atit de bun”, e cel mai bun. Am avut si noi la inceput probleme, unii ne sfatuiau sa-l udam de doua ori pe zi, altii – o data in saptamina, unii ziceau ca e nevoie de mai multe ingrasaminte, altii – de mai putine. Un gazon intr-adevar nu se face intr-un an. Ca in bancul cu englezii: cum ati obtinut un asemenea gazon? Simplu: tundem-udam, tundem-udam. Si asa trei sute de ani.”

Il gasim pe domnul Ion, specialistul ce are grija de pomii si iarba acestei gradini. Si, dupa spusele doamnei Filat, foarte cautat in intregul cartier. Luam aminte. „Primavara gazonul se grebleaza energic, uneori chiar fara mila, in doua directii, pentru a elibera suprafata de iarba uscata. Partile afectate de inghet se reseamana. In aprilie se imprastie ingrasamint ce favorizeaza cresterea – selitra amoniacala. Peste doua saptamini se imprastie NPC (azot, fosfor si caliu), care intaresc iarba. Se tunde o data in saptamina. In a doua jumatate a lui august nu se mai dau ingrasaminte pentru crestere, ci doar pentru intarire. Astfel vor fi mai putine pericole de degerare. In septembrie se aereaza: se ia cea mai obisnuita furca si, cu ajutorul ei, se „gaureste” gazonul la 15 cm adincime si tot atita distanta. Dupa aceasta se mulceste: se ia pamint de padure, se amesteca cu nisip cernut in proportie de trei la unu si se imprastie pe gazon. La un metru patrat se arunca circa doua kg de pamint. Apoi se ia un teu de lemn si se trece energic peste gazon, de parca s-ar spala podeaua, pentru a repartiza uniform pamintul. Ultimul tuns, in pofida unor sfaturi, se face la aceeasi inaltime ca de obicei. Primavara o luati de la capat”.