Petru Negura: si la televizor, si la radio se dau tot felul de stiri mai mult sau mai putin scandaloase: Voronin spunea recent ca niciodata nu a promis ca va deschide consulate românesti, mai nou am devenit martori la exhumarea afacerii Cubreacov... Avem siutatii cind, prin mass-media, politicienii mint flagrant opinia publica. Exista oare o deontologie profesionala care ii interzice politicianului sa minta? Sau acest cod de moralitate este mai degraba ipotetic? si tin oare politicienii cont de el sau ei depind doar de electorat?

Nicu Popescu, analist politic: Majoritatea profesiilor sunt organizate intr-o anumita structura ierarhica. O ordine ierarhica clara poate sa verifice o anumita persoana daca aceasta respecta sau nu regulile deontologice. Politicienii insa, sau cel putin politicienii de la virf, nu sint inclusi intr-o structura ierarhica clara care sa le sanctioneze diverse abateri cum este minciuna. Ceea ce este normal, in nici un caz politicienii nu trebuie sa faca parte dintr-o verticala sau piramida a puterii. Exista in schimb mecanisme de control social. Politicienii pot fi sanctionati, desi nu imediat ci pe termen lung. Dar in Republica Moldova aceste mecanisme sint destul de slabe. in primul rind, nivelul de acceptabilitate a minciunii este destul de inalt, atunci cind se mituieste un politist sau atunci cind se copiaza la scoala, la examene. Minciuna este prezenta si este tolerata pe larg in societate. Nu este o problema specifica doar Moldovei. Dar in Moldova, mecanismul de sanctionare a minciunii de catre societate este slab. La fel, mecanismul care permite o viata politica transparenta este si el destul de slab. Un alt treilea mecanism de filtrare a minciunilor tine de presa libera. La noi si aceasta veriga este slaba, pe linga faptul ca oamenii nu sint pregatiti sa denunte minciuna in viata lor de zi cu zi, in plan politic, economic, personal. Daca exista o deontologie a politicienilor: da, ea trebuie sa existe si exista intr-adevar. La noi insa, spre diferenta de alte state europene, zona gri intre acceptabil si neacceptabil este foarte mare, iar limitele intre ele sint foarte elastice.

PN: N-as vrea sa moralizez, mai ales ca politicul asculta adeseori de o alta logica decit cea a moralitatii de zi cu zi. Pe mine insa ma mira ca de exemplu PPCD-ul nu a scazut prea mult in sondaje dupa „tirgul” pe care l-a facut in 2005 cu partidul de guvernamint. si atunci ma gindesc ca nu foarte multi dintre alegatorii PPCD-ist au simtit acest „tirg” ca pe o „tradare” fata de platforma anterioara a partidului si a propriilor lor asteptari. Sa fie aceasta o particularitate a electoratului moldovenesc?

NP: Multi alegatori PPCD s-au simtit mintiti. Dar PPCD-ul a votat pentru presedintele Voronin pe fata. si intr-un fel si-a asumat riscurile. A mers in aceasta alianta cu comunistii atita timp cit a considerat ca este nevoie, apoi s-a retras din ea. Este poate un caz discutabil in primul rind din punctul de vedere al alegatorilor PPCD. Dar in acelasi timp a fost un gest facut pe fata. in politica moldoveneasca sint multe aliante despre care nu se stie, gruparile de interese despre care nu se vorbeste in mass-media, partide create anume pentru a rupe voturi, partide false. Totodata, orice partid care isi schimba platforma imediat dupa alegeri poate fi si trebuie sanctionat de electorat. Iar PPCD-ul a fost oarecum penalizat de alegatori. PPCD-ul este singurul partid important de opozitie sprijinul pentru care n-a crescut in alegerile locale recente. Alianta Moldova Noastra, Partidul Democrat, Partidul Liberal s-au bucurat de un sprijin sporit din partea electoratului fata de alegerile din 2005, pe cind PPCD-ul a stagnat. PPCD-ul n-a beneficiat de scaderea popularitatii comunistilor prin cresterea increderii partidelor de opozitie.

PN: Crezi ca dinamica vietii sociale si politice de la noi se inscrie pe termen lung in normalitate?

NP: in societatea noastra mecanismele de control al politicului din partea societatii civile sint foarte fragile. Partidele de opozitie, societatea civila si mass-media sint toate trei destul de slabe. in Moldova functionarea acestor mecanisme nu este mai slaba decit in Ucraina unde totusi o mass-media foarte viguroasa tine politicienii sub un control mai mare decit in Moldova..La noi tendinta pozitiva a acestor mecanisme nu este ireversibila.

PN: Conform ultimului sondaj de opinie din iunie 2007, comandat de Institutul de Politici Publice, partidele de opozitie se bucura de o incredere relativ mica din partea populatiei fata de partidul de guvernamint, desi si acesta se afla in usoara scadere fata de anii precedenti. Cum iti explici asta?

NP: Cred ca in ochii majoritatii alegatorilor moldoveni, partidele de opozitie nu reprezinta o alternativa reala. Majoritatea populatiei isi pune intrebarea: ar dori ei oare sa fie guvernati de o aglomeratie de partide care se creaza si se desfac, se aliaza si se despart, isi schimba denumirile in mod constant? Pe de alta parte, insatisfactia fata de partidul de guvernamint este si ea destul de ridicata. Partidul comunistilor a pierdut mai putin din increderea populatiei in 2001-2005 decit in 2005-2006. Dar voturile date partidului comunistilor in 2001 si 2005 au fost si un vot de blam adresat acelor persoane care domina astazi partidele de opozitie. Majoritatea acestor partide necomuniste n-au stiut sa-si reinnoiasca elitele si n-au prezentat fete noi. Cu doua exceptii. Alegerile locale din iunie 2007 au aratat ca doua partide care au avansat fete noi in prim plan – Dorin Chirtoaca si Vladimir Filat – s-au bucurat de un sprijin surprinzator de mare. Este un indiciu ca o parte a electoratului doreste sa voteze altceva decit partidul comunistilor, dar nu doreste sa voteze acele persoane de opozitie care s-au aflat la conducerea Republicii Moldova pina in 2001. O solutie pentru partidele de opozitie ar fi sa schimbe persoanele din primele rinduri pe care le propun atentiei publicului. A doua strategie benefica pentru ele ar fi unificarea lor, oferind societatii moldovenesti un guvern din umbra functional, coerent si in stare sa arate ca aceste partide pot lucra impreuna.