Interviu cu Tatiana Minciuna, acum Neamtu, psiholog la Liceul Republican cu profil real din Chisinau.

 

-Te-a marcat faptul ca porti numele Minciuna? Ai vrut sa-l schimbi vreodata?

-Numele meu a fost Minciun, am aflat cind cautam niste acte la arhiva. Bineinteles ca m-a marcat negativ faptul ca numele meu e Minciuna. Cred ca de mii de ori am visat sa-l schimb. Ma gindeam chiar la diferite variante, de exemplu Minciuc, sau Miciurin, ma interesam daca pot schimba macar o singura litera. si cind eram mai mare ma chinuia acest gind. Te marcheaza vrei nu vrei, mai ales cind e un nume deocheat ca al meu.

-iti intrebai parintii de ce purtati acest nume de familie?

-De mica, nu-mi placea si pentru ca toate numele de familie provin de la niste porecle ale stramosilor nostri, ma gindeam oare sa fi fost neamul meu chiar atit de mincinos? si-l intrebam pe tata de acest lucru, dar parintii mei, se pare ca nu au fost frustrati ca mine, isi poarta numele ca pe orice alt nume de familie. Tata imi spunea ca sint nume de familie diferite - si frumoase, si mai deocheate, ca uite este Cotofana, sau altcumva. Iar eu ma gindeam de mii de ori - oare cum e sa traiesti cu alt nume? si ma mai gindeam ce nume mi s-ar potrivi.

si la serviciu ma eschivam sa-mi rostesc numele. Chiar mi-am facut o tactica de a invata prenumele oamenilor pe care-i cunosc. Probabil pentru ca am avut tot timpul frica sa nu-mi rosteasca cineva numele meu – Minciuna. Sunt profesoara de citiva ani si am cite sase clase de a 10-a, cite 25 de elevi in fiecare clasa si am memorizat numele mic la toti elevii, chiar daca numele multora se repeta. Ei au observat acest lucru si mi-au zis ca sunt printre putinele profesoare care le spun pe numele mic. Bineinteles ca nu le-am spus de unde vine aceasta deprindere.

Cind am fost studenta, era un obicei sa ne spunem pe numele de familie, chiar cu mai multe derivate – Minciunica, Mincinoasa, atunci nu ma deranja, ma obisnuisem. imi era mai greu sa-mi spun numele cind ma prezentam in fata profesorilor. Acest nume de familie era retinut din prima si la inceput nu ma simteam prea bine cind imi spuneau pe nume.

Adesea, numele oamenilor li se potrivesc foarte mult, ei seamana cu numele care-l poarta. De exemplu, un Cotofana are nasul lung, mai sunt si alte cazuri. si multa lume, chiar si maturii, pot sa te judece dupa nume, sa te intrebe: esti Minciuna, deci esti mincinoasa? Asemenea lucruri sunt suparatoare. Spun si eu minciuni, dar ca orice om, in limitele bunului simt, nu peste masura.

La un moment dat auzisem ca este un avocat sau judecator Minciuna si ma intrebam oare cum se simte acest om la procese, sau mai stiu eu unde, in sala de judecata, cind i se spune avocatul Minciuna.

Am mai fost surprinsa cind am cunoscut o profesoara din Criuleni cu numele Minciuna, eram foarte fericita ca mai are cineva acest nume. Lucram la un proiect care implica mai multa lume din toata republica, de la nord pina la sud si am aflat ca in Criuleni mai multi oameni poarta acest nume.

intr-o zi, am vazut un reportaj despre nume haioase. Am aflat ca sunt si nume mult mai „neplacute” decit al meu. De exemplu, Rahat sau Purcel. si m-am bucurat - asa e omul, cauta ceva negativ ca sa-i para ca ce are el nu-i chiar asa de rau. Chiar ma intrebam, cum m-as fi simtit daca eram Tatiana Purcel?

-Acum ai numele sotului?

-Da. Chiar daca sunt pentru faptul ca femeile sa-si pastreze numele de fata, eu nu m-am gindit mult ca sa iau numele sotului. Chiar am visat sa se intimple acest lucru mai repede. Ma simt mult mai confortabil si mai linistita cu numele sotului. Cu numele Neamtu e mult mai bine. Am hotarit sa-l las pe „Minciuna” definitiv in urma, dar bineinteles ca intorc capul cind sunt strigata si cu fostul meu nume, pentru ca asa ma stie toata lumea.

-Nu te supara faptul ca te-am intrebat despre acest subiect?

-Ar fi infantil sa ma supar acum. (Ride in hohote).

-De ce rizi?

-Nu m-am gindit ca numele meu va fi vreodata subiect pentru o revista.