Din prima clipa in care a vazut-o, intuitia de om care a mincat o piine in modelling i-a zis: fata asta are viitor. „Eterna naturalete, cu un amestec de timiditate nativa si erotism ingenuu pe care il degaja fata aceasta constituie aliajul exploziv ce ar putea sa o propulseze pe arena internationala. Moldovancuta trasnet. E perfecta”, zice despre ea Valentina Vidrascu. Marcela e inca uimita. Pentru ca pina mai ieri nici macar nu se simtea o fata care frihge inimi si atrage blit-uri. „Am ramas aceeasi fata obisnuta, doar pe linga teme, lucrari si meditatii la matematica mai am sesiuni foto, repetitii, podiumuri si deplasari.”

Modelling

- Era frumoasa rochia ceea... Chiar foarte frumoasa, cadem noi de acord. Pe un jupon de rochie de mireasa am prins pahare de plastic si pagini din reviste cu fete machiate decadent si gotic...

O rochie care i-a schimbat viata. Caci, pentru prestanta, printre membrii juriului acestui concurs s-au intimplat a fi si directori de agentii de modele. Care au zis: uite tipajul viitorului deceniu! Si, de la un nevinovat concurs scolar al rochiilor confectionate din nimic altceva decit din deseuri ecologice, a ajuns direct pe podiumul Festivalului de Moda de la Iasi (adica au fost, totusi, citeva repetitii la „Viva Models”, dar mult prea rapide ca sa mai inteleaga ceva).

- De emotie, mergeam mult mai repede decit celelalte fete si trebuiau sa ma opreasca, caci puteam s-o iau si la goana. Dar pe podium am mers bine. Atit ca ma straduiam sa nu ma uit in sala. In momentul in care as fi intilnit privirea cuiva, as fi lesinat. Iar daca as mai fi sesizat si o doza de ironie in aceasta privire, as fi murit pe loc.

Dupa prezentare, a venit in culise redactorul-sef de la revista Elle, a aratat cu degetul spre mine si a zis: uite fata asta e foarte potrivita pentru Beauty. Nici n-am inteles dintr-odata despre cine e vorba. Ma uitam in jur sa vad care e norocoasa. Eram acolo cu cele mai frumoase fete din Romania. Si ea m-a observat pe mine!

Apoi a fost invitata la Bucuresti de catre Agentia Avanti, care se va ocupa de promovarea ei in Romania si in Occident. Cea mai memorabila zi a fost totusi cea in care a facut o sedinta foto pentru revistele romanesti. De frig nici n-a memorizat in ce palat (Palatul Bragadiru - n.r.) au filmat. I se blocase si creierul, si miinile de ger. Iar hainele, precum se intimpla de obicei, erau pentru colectia de vara. Si, cum zic maestrii confucionisti, unicul remediu pentru reusita unei sesiuni foto in aceste conditii este vodca. Valabil pe orice meridian si la orice casa de moda. Desi nu este o bautoare, nici n-a simtit-o. Fotografii au ramas multumiti. Ea insa a descoperit ca nu e atit de simplu sa fii model.

Marcela este un pic speriata cit de repede poti sa devii dintr-o adolescenta draguta, dar anonima, un chip „vinat” de revistele glossy. „Nu m-am considerat niciodata o mare frumusete care zdrobeste inimi si sfarma podiumurile. Nici n-am macar inaltimea necesara, dar mi s-a spus ca deja nu mai este un mare defect sa fii mai scunda de 1,80, se simte o tendinta de „scundizare”a podiumului si apropierea de ceea ce este o fata normala.”

Scoala. Daca nu va inchipuiti cum decurge ziua unui model cu vaste perspective intercontinentale, va dam citeva detalii. Incepe cu trezitul la ora sapte, incaltatul tenisilor si fuga la lectii. Marcela este studenta in anul intii la Colegiul financiar-bancar. Dupa ore, tenisii o poarta la meditatia de matematica (bacalaureatul e pe-aproape), apoi la sala de sport si tot asa, in cerc. Este pasionata de toate materiile exacte. Bacalaureatul e doar o scuza pentru a face in toata ziua matematica. Chiar ii place.

- De ce am ales anume acest colegiu? Pentru ca vreau sa parcurg drumul pe care l-a parcurs fratele meu mai mare. El este modelul meu, cel mai frumos si cel mai destept barbat pe care l-am vazut vreodata. El m-a invatat toate lucrurile bune in viata. Sint mezina si toata copilaria a avut timp sa-si exerseze talentele de sef pe mine. Si, daca in clasa intii nu eram prea dornica de facut teme, aveam inca nostalgii dupa gradinita, joaca si somnul de prinz, el a stiut sa-mi explice ca este foarte important sa invat. Cunostintele sint o arma puternica daca sint utilizate la timpul si momentul potrivit. Acum il inteleg perfect, ceea ce nu ma incurca in copilarie sa-l tachinez, sa-l provoc ca mai apoi, seara, sa fie pedepsit de parinti. Nu stiu de ce, dar imi facea placere cind mama il pedepsea.

Cariera. Daca s-ar putea sa fac cariera in toate domeniile care imi plac, ar fi perfect. Imi doresc o cariera de succes in modelling, dar aici nu depinde totul de mine, de felul meu de a fi, de cunostinte si abilitati. Mai depinde de o multime de alti factori, obiectivi si subiectivi, poti sa te transformi peste noapte in vedeta cu onorariu de milioane, dar poti si sa ramii un model de rind cu 10-50 de dolari pentru o iesire pe podium. La urma urmei, poti pur si simplu sa nu placi unui designer vestimentar, unui redactor de moda sau unui director de agentie. Si ramii. Cu citeva fotografii si regrete ascunse. De aceea trebuie sa te gindesti din timp cu ce te vei ocupa dupa ce nu vei mai fi model. Stiu ca multe fete cred ca un maritis reusit le va rezolva pe toate, eu insa consider ca o fata, daca vrea sa fie respectata, trebuie sa fie independenta financiar. Eu imi voi face un salon de frumusete. Va fi alb cu influente africane, materiale naturale, palmieri - o zona unde sa te poti relaxa total. Nu pentru ca as considera-o o moda - toate vedetele isi deschid saloane, dar pentru ca sint de parere ca in Moldova femeile trebuie sa fie frumoase, ele merita sa fie rasfatate si ingrijite. Pentru ca muncesc foarte mult si au o viata nu tocmai usoara. Si, fiindca imi place sa fiu mereu ocupata, as mai face contabilitatea la o firma-doua. Da, si atunci cind voi invata la Academia de Studii Economice, voi mai face in paralel facultatea de psihologie. Imi place sa inteleg oamenii. Sa le inteleg limbajul nonverbal, originea conflictelor, metodele de comunicare si, de ce nu, sa ma inteleg mai bine pe mine insami.

Modele si modele. In agentie nu prea exista prietenii. Exista concurenta. Fetele se studiaza una pe alta pe furis, incearca sa iasa in evidenta. Am o prietena model, dar este din alta agentie. Respectiv, nu ne intretaiem in „meserie” si nu avem de ce sa ne suspectam reciproc de ginduri rele.

Ce nu suporta: Egoismul, snobii care care nu comunica cu cineva mai simplu imbracat sau de statut social inferior si infantilismul unor baieti care uita sa se maturizeze.

Pasiuni: Inotul, filmele si shoppingul. „Ma straduiesc sa merg la sport de citeva ori pe saptamina. Imi plac filmele psihologice, pe care trebuie sa le privesti de citeva ori ca sa le intelegi. Si, la capitolul haine, imi place mai tot ce vad. Sint o shopping-ista inraita. Iar mama, ca de obicei, trebuie sa-mi tempereze poftele, sa faca apel la ratiunea mea.”

Stil. „La colegiu port haine mai mult in stil sport si incaltaminte fara toc, nu inteleg cum unele fete pot sa stea cocotate pe tocuri-cui intreaga zi. E obositor, inutil si-ti mai strici si coloana vertebrala.”

Frici: Ma tem de duhuri. In familia mamei sint noua copii, fiecare, la rindul lui are cite doi-trei copii. Si verisorii mai mari aveau o mare pasiune sa ne povesteasca noua, fetelor mai mici, povesti de groaza cu stafii. De atunci ma tem de ele. Cind ramin singura acasa, aprind toate luminile, ii sun interminabil pe parinti... Mama incerca sa-mi explice: daca nu crezi in ele atunci nici nu vin, dar eu inca mai cred.

Baieti. Am fost surprinsa cit de stilati sint baietii din Bucuresti. Si mi-a parut rau pentru ai nostri, care se tem sa iasa in evidenta. Ar fi frumos din partea lor sa aiba mai multa grija de ei.

Prieten. De zece luni sint impreuna cu prietenul meu Ilie, student la Academia de Politie. Este foarte inalt, frumos, destept, ne simtim bine impreuna. Ne place sa ne plimbam la nesfirsit, sa vorbim despre toate, sintem mai putin amatori de petreceri zgomotoase sau discoteci.

Planuri de vacanta. La vara voi merge la Bucuresti sa practic romana. Simt ca acum n-as putea tine piept unei conversatii mai complicate. Imi place cum se vorbeste acolo, la Chisinau se considera ca te alinti daca vorbesti corect romaneste.