"Sint putin dezamagita de lipsa initiativei femeilor de a-si lansa o afacere". Interviu cu Aurica Crozu, manager general al Biroului de Cooperare Tehnica al Germaniei (GTZ)

 

In 1994 absolveste Facultatea de Limbi straine. 5 ani lucreaza la UCCM in calitate de profesor de limba franceza. In 1998 este traducator la FIDES (Finance pour le Development Economic et Sociale). Ulterior devine agent de dezvoltare si coordonator de proiect la Alianta de Microfinantare in Moldova. In 2003, dupa 1 an de stagiere in SUA, revine in Moldova si este numita consultant international in microfinantare. Din martie 2004 – manager general al GTZ.

 

– Ati putea sa ne spuneti ce proiecte de succes desfasoara Biroul de Cooperare Tehnica al Germaniei?

– Implementam 6 proiecte. Primul, care a fost lansat in februarie 2004, este Promovarea start-up-urilor in Hincesti si zona adiacenta, un proiect pentru persoanele care doresc sa-si lanseze propria afacere in Hincesti, dar si pentru cei care au deja o afacere si vor s-o consolideze. Un alt proiect este Sustinerea anumitor unitati si organizatii economice din Moldova. Lucram mult cu organizatii care activeaza in domeniul dreptului de autor, cu Camera de Comert si Industrie. Am acordat o mica sustinere Agentiei „Moldova-Vin” pentru participarea producatorilor din R.Moldova la tirgurile din România. Un proiect pe care-l continuam este Imbunatatirea asistentei elevilor cu nevoi speciale in scoli si in institutii speciale. Apoi avem Promovarea antreprenoriatului feminin in R.Moldova, un proiect lansat in exclusivitate pentru femeile din municipiul Chisinau, o incercare de a promova femeia in afaceri. Alt proiect este Suport regiunii de frontiera Ungheni-Moldova – Iasi-România, un proiect de cooperare transfrontaliera. Si ultimul este Imbunatatirea situatiei sociale si economice a femeilor tinere din raionul Ialoveni.

 

– Care e portretul tipic al unei moldovence care vrea sa-si inceapa o afacere?

– Femeia in R. Moldova este o persoana curajoasa, dornica sa faca ceva dar, din pacate, intimpina multe obstacole pentru a se realiza pe deplin. Sint putin dezamagita de lipsa initiativei femeilor de a-si lansa o afacere. Planuri de afaceri sint foarte putine, iar cele care sint, vin mai mult din partea persoanelor care au deja 4-6 ani de activitate.

 

– Si asta se intimpla in Chisinau, fiindca proiectul are in vizor capitala!

– Pe de o parte e un lucru ciudat ca in Chisinau sint putini aplicanti la proiect, dar pe de alta parte, anume in Chisinau e mai dificil sa lansezi o afacere decit in alte regiuni din tara, de exemplu la Hincesti, unde costurile pentru a initia o afacere sint mai mici decit in capitala. Desi exista si cimp de realizare, exista si multe obstacole. Sint zone de influenta si sint oameni care influenteaza. Majoritatea celor care au intrat pe piata detin monopolul si nu cedeaza usor in fata unor potentiali concurenti. Regretabil este si faptul ca patenta de intreprinzator va fi modificata. Vor fi prestate mai putine servicii in baza de patenta. Cred ca patenta era o incurajare pentru femei. In cazul in care vedeau ca afacerea le merge – o dezvolta mai departe. Dar odata cu trecerea la alta forma juridica va fi complicat. Vor fi cheltuieli mari de inregistrare, de lansare a businessului, respectiv vor fi conditii mai complicate pentru afaceri.

 

– Dar aveti probabil si istorii de succes cu care va mindriti si sint un exemplu de urmat si pentru femeile nehotarite...

– In cadrul proiectului am facut o serie de seminare si traininguri, dar in urma acestora putine femei au decis sa-si deschida o afacere. Dar avem si exemple demne de luat in seama. Sint foarte multumita de o domnisoara de 25 de ani care si-a deschis un cabinet de manichiura. E o afacere in baza de patenta care nu necesita investitii mari. Din banii pe care i-am oferit, fata si-a facut rost de o incapere si a mobilat-o. Acum are grija ca afacerea sa creasca. O alta tinara a deschis un atelier de croitorie si coase halate medicale. Dupa care a inchiriat un mic spatiu intr-o farmacie unde vinde halatele cusute in atelierul sau. Sint exemple care ma incurajeaza sa continui calea pe care am inceput-o!

 

– Ce temeri au femeile noastre inainte de a incepe o afacere?

– De obicei li se pare ca lipsa de experienta si insuficienta de cunostinte ar fi o piedica in calea unei afaceri de succes. Dar se intimpla sa le fie frica sa se lanseze si atunci cind au prea multa informatie. Se tem de insuficienta banilor. Se tem ca nu vor putea lua, apoi ca nu vor putea intoarce un credit. Se tem de sistemul de control sau supraveghere al activitatilor de afaceri...

 

– Ce alte oportunitati mai are femeia din Moldova decit sa plece sa munceasca la negru in strainatate?

– Cele mai reale posibilitati de lansare a unei afaceri sint in domeniul de prestare a serviciilor: reparatii, croitorie, frizerie, etc., pentru ca exista cerere pe piata. Afacerile care au mers bine au fost afaceri de comert: vinzari en-gros si en-detail. E cazul sa fie sustinut si producatorul autohton, fie ca e vorba de cultivarea legumelor si fructelor sau patiserii si alimentatie. In Chisinau situatia mai e cum mai e dar, daca mergi in comunele care fac parte din municipiu, de exemplu Tohatin, Budesti, etc., acestea lipsesc cu desavirsire, deci este nevoie sa dezvoltam si acolo o retea de servicii pentru locuitorii regiunii.

 

– V-ati ciocnit de situatii care apar din cauza diferentelor de mentalitate?

– Este o problema zilnica, as spune o problema nationala... Sintem pesimisti, facem tragedie acolo unde nu e cazul, nu vrem sa vedem fata adevarata a lucrurilor, nu ne putem exprima. Oamenii sint speriati si dezamagiti. Femeile noastre recunosc ca au probleme, dar nu intotdeauna au si initiativa de a gasi solutii. O iesire din situatie ar fi sa plece in strainatate la schimb de experienta, pentru a vedea cum se lucreaza, iar la intoarcere sa aplice experienta acumulata. Nu mi se mai pare un vis fantastic, e o realitate palpabila. Uneori e nevoie sa aducem si experti in domeniu care sa le explice pas cu pas ce e de facut pentru randament si rentabilitate in afaceri. Experienta specialistului strain o putem adapta la conditiile tarii. In cadrul proiectelor noastre invitam experti din Germania la intreprinderi si organizatii locale. Sa va dau un exemplu: dl Pisica din Hincesti are un atelier de producere a usilor si ferestrelor. Lucra prin metode traditionale si se ciocnea de problema vesnica a mesterului local: neregularitatea comenzilor si lipsa de rentabilitate. Am invitat un expert in cadrul proiectului si, dupa o luna de consultatii, dinsul a ramas foarte multumit. A realizat ca pina a veni expertul pierdea mult timp, multi bani si rentabilitatea muncii era precum am zis. Acum activitatea lui s-a schimbat radical. Dupa aceasta experienta tot mai multi antreprenori din regiune veneau cu rugamintea de a invita experti in intreprinderile lor.

 

– V-a schimbat experienta tarilor straine in care ati fost?

– Intotdeauna am spus colegilor mei din alte organizatii, proiecte, programe ca o vizita in strainatate sau o experienta noua este foarte benefica. Personal am trait aceasta prima experienta cind am plecat in Franta, unde am vazut cum se organizeaza lucrul la o coperativa, o intreprindere s.a. Apoi, in SUA, am avut si mai multe posibilitati sa urmaresc diferite activitati antreprenoriale. Am revenit in tara entuziasmata, cu 1000 de idei ce tin de afaceri si organizare. Eram plina de energie si initiativa. Dar, daca nu ies din tara mai mult de un an, sint stoarsa si simt nevoia sa plec din nou pentru a-mi reincarca bateriile. Doar asa simt ca pot urni muntii din loc.

- Ma bucur sa vad cit de optimista sinteti.

 

Articol punktat în: Nr. 9, Aprilie 2007
Citit de:1546 ori
Autor: Corina Boaghe

Comentează

 

ianuarie: topul cărţilor nevândute

Imprimatur de Monaldi & Sorti, Editura Humanitas, 2004 

gheorghe erizanu

 

un antreprenor bun

Cîinele mergea pe stradă şi eu mă holbam la el

alexandru vakulovski

 

Leapşa. Ridicolul bate sublimul

Primul eveniment public, clasa 1.

anastasia taburceanu

 

leapşa a doua

Una din primele scene înălțătoare pe care mi-o amintesc e un festival de dans

 angela braşoveanu

 

arme în mileniul păcii

nu doar filme şi nu doar pace menţinută cu războaie. hollywoodul e depăşit de o astfel de stire

 

fără facebook?

facebookul ca facebookul, dar dupa megaupload chiar sufar...

 

 

să luăm aminte

utin a găsit o soluţie care îmi place. Examinarea imigranţilor

 

germania

Germania se pronunţă în problema pacificatorilor