top vin

 

clubul hedoniştilor

cel mai bun vin sec

 

SEDINTA A XII-A

 

text de viorica mija

 

Dupa ce am invatat (cu chiu, cu vai si cu trecere neobservata in aoleu!) ca sintem ceea ce mincam, ar trebui sa “silabisim” si legamintul scrijelit pe-o eticheta de vin de marele consumator Norbert Got, cel care a intrunit intr-o singura fraza toata filosofia acestei zabave care nu are nimic in comun cu cetitul cartilor, dar trebuie sa decurga ca “la carte”: “ Spune-mi ce vin bei, cum si cu cine-l bei si eu iti voi spune cine esti.”

 

Aceste cuvinte rascolesc orgoliul bahic al barbatilor, oricit de microscopic ar fi acesta, si prin extrapolare ajunge la nasul fin al femeilor, care sint campioane in a determina ce vin merita sa obtina titulatura de “mister” sau “miss”. De data aceasta, vinul (sau vinurile) de podium urma sa fie ales dintre 15 mostre seci, unele din ele provenind din impresionanta colectie a Casei Vinului, altele din beciurile micilor producatori (Equinox, ETC). Hedonistii au avut o misiune cvadrupla: sa dea o nota si un calificativ pentru fiecare vin, sa compare vinurile intre ele, sa faca un raport intre calitate si pret si, la urma urmelor, sa aleaga vinul sec care procura cele mai nebanuite placeri, fara sa sece pina la nesimtire buzunarele cumparatorului.

Dupa ce am prins cu virful urechii rumoarea “cauzata” de avertismentul ca treaba cu scosul dopului se face fara agitarea sticlei, s-a purces, intr-o liniste constructiva, la cea mai importanta si placuta operatiune - degustarea. Hedonistii au fost informati despre regulile degustarii, fiind “consiliati” pe tot parcursul sedintei de presedintele de onoare si de fapt al clubului, Gheorghe Arpentin, presedintele Uniunii Oenologilor din Moldova si un “alchimist” recunoscut peste mari si tari pentru experientele sale vinicole de exceptie.

 

- D-le Arpentin, vinurile seci nu au fost prea populare o perioada in tara noastra…Cit de aproape sintem de pierderea traditiilor, in acest sens?

-In perioada sovietica, intr-adevar, Moldova producea circa 80% de vinuri tari si de desert care nu corespundeau definitiei internationale a vinului – era un produs obtinut strict in urma fermentarii alcoolice a mustului sau a mustuielii... Vinurile de atunci se produceau prin adaos de alcool etilic si zahar. Trebuie sa mentionam ca aceste stiluri de vinuri nu reprezinta o traditie pentru tara noastra, ele reflectau preferintele pietei principale de desfacere a vinurilor moldovenesti – Rusia. Schimbari esentiale au intervenit incepind cu a doua jumatate a anilor 90 cind proportia acestor stiluri de vinuri a scazut pina la 15%, in favoarea vinurilor de masa, mai ales seci, demiseci si demidulci. Traditia noastra este de a produce vinuri naturale seci. Pentru aceasta avem conditii climaterice, pedologice si cunostinte corespunzatoare. In ultimul timp, se observa o tendinta pozitiva in dezvoltarea acestor stiluri de vinuri, lucru deosebit de imbucurator.

-Producatorii se orienteaza mai mult la exportarea acestui tip de vin?

-Vinurile seci trebuie sa devina locomotiva in promovarea vinurilor moldovenesti. Dar aici exista unele probleme legate de pietele traditionale (Rusia, Ucraina, Belarus si altele) care nu prea sint receptive la asa tipuri de vin. Insa, pe termen lung, anume vinurile seci pot schimba imaginea Moldovei ca tara vitivinicola cu traditii vechi. Sint necesare investitii in diversificarea pietelor, mai ales a celor europene care sint mai predispuse sa accepte vinurile din aceasta paleta.

-Dupa ce reguli se degusteaza vinurile seci?

-Regulile sint comune pentru toate vinurile linistite (care nu contin bioxid de carbon): mai intii este apreciat aspectul exterior care include doua elemente – limpiditatea si culoarea; mai departe este apreciat buchetul – intensitatea, calitatea si puritatea lui; a treia actiune tine de aprecierea gustului si aici e nevoie de atras atentia la intensitatea, calitatea, puritatea si persistenta senzatiilor gustative. Si, in sfirsit, vom acorda o nota globala pentru armonia elementelor enumerate mai sus, apreciind si tipicitatea vinului degustat.

-De ce ati ales anume aceasta ordine a degustarii – intii vinurile albe seci si tocmai apoi vinurile rosii seci?

-Exista reguli stricte in acest sens. Mai intii sint degustate vinurile seci, iar apoi vinurile cu zahar rezidual, vinurile tinere si apoi vinurile invechite, vinurile albe si apoi vinurile rosii, vinurile mai putin aromate si apoi vinurile din soiuri aromate s. a. m. d. Aceasta ordine permite hedonistului sa aprecieze vinurile mai metodic si mai obiectiv.

-De ce vinurile albe se beau tinere? Nu e valabila si in cazul acesta zicala ca vinul devine mai bun odata cu trecerea timpului?

-Nu este o regula. Un exemplu clasic sint vinurile rosii stil Beaujaulais care sint comercializate incepind cu a doua zi de joi a lunii noiembrie, acelasi an dupa recolta. Totul depinde de stilul de vinuri pe care il producem. Drept alt exemplu ne poate servi vinurile albe din Bourgoundia care sint maturizate 12-16 luni in butoaie, pentru a atinge calitatea optima. In ambele cazuri, un vin tinar sau un vin apt pentru maturizare, totul depinde de calitatea strugurilor si de metodele de vinificatie aplicate. O regula mai generala este ca vinurile albe obtinute din soiuri aromate, cum ar fi Sauvignon sau Muscat Ottonel se vor degusta mai bine in primul an, care merge dupa recolta.... Si vinurile mai extractive, mai corpolente (albe sau rosii), care au un potential pentru invechire, se vor degusta mai bine dupa 3, 4 - 10 ani de maturizare, mai intii in butoi iar apoi in butelii.

-De data aceasta, mai nou, s-a realizat si un raport calitate/pret al vinurilor degustate. Cit de important este acest criteriu, ce scheme de calcul se utilizeaza si cit de edificatoare sint rezultatele?

- Intr-adevar, vinul ne pare foarte atractiv pina in momentul cind vine timpul sa achitam aceasta „placere”, aceasta „valoare”... Si pentru a masura aceasta satisfactie a consumatorului, am incercat sa combinam doua criterii, cel de placere – care este exprimat prin nota de degustatie si al doilea criteriu, cel al pretului vinului pentru consumator (indicat pe butelie) in unitatile de comert. Importanta raportului calitate – pret este fundamentala, mai ales in procesul de declansare a actului de cumparare, dintr-o parte, si satisfactia consumatorului, din alta parte.

-Calculele finale demonstreaza clar ca micii producatori au un cuvint greu de spus pe piata viti-vinicola, daca ne referim la raportul calitate/pret? In acelasi timp, ei sint nevoiti sa activeze in conditii destul de draconice…

-Aveti dreptate. Cadrul legislativ si normativ neadaptat, proceduri de certificare anevoioase si costisitoare, burocratie si coruptie… Putine lucruri s-au schimbat spre bine in ultima vreme.

-Cum comentati rezultatele degustarii?

-Rezultatele obtinute ne vorbesc despre trei situatii distincte care pot fi intilnite la vinurile de pe piata Moldovei :

 

1) Slaba satisfactie - Raport calitate-pret mai mic de 4 unitati. In acest caz vinul este prea scump pentru placerea pe care o procura (de ex. Codru Cricova, 1988) ... Vinurile de acest stil trebuie evitate.

 

2) Buna satisfactie – Raport calitate-pret intre 4 si 7 unitati (Chardonay Rezerva, Chateau Vartelly, 2005; Chardonay Equinox, 2007; Chardonay ETC, 2007), ceea ce se considera ca un raport corect. Dumneavoastra aveti un vin coerent cu suma de bani platita. Vinul este conform nivelului sau de calitate.

 

3) Excelenta satisfactie – Raport calitate-pret mai mult decit 7 unitati Chardonay Prestige, Cricova, 2005; Cabernet Sauvignon, ETC, 2007; Cabernet Sauvignon, Equinox, 2006), raport calitate-pret foarte interesant. Dumneavoastra ati degustat o butelie de vin de inalta calitate. Vinul este exprimat la cel mai inalt nivel de calitate. Innoiti stocurile cu aceste butelii, daca ele sint disponibile in comert.

 

 

TOP raport calitate/pret

 

1.Chardonay Prestige, Cricova, 2005 8,03

2.Cabernet Sauvignon, ETC, 2007 7,87

3.Cabernet Sauvignon, Equinox, 2006 7,66

4.Pinot Noir Purcari, 2006 7,22

5.Merlot Roze ETC, 2008 7,21

 

REZULTATELE DEGUSTARII punctaj pret raport c-p

Chardonay Rezerva, Chateau Vartelly, 2005 5,12 90 5,69

Chardonay Prestige, Cricova, 2005 5,62 70 8,03

Chardonay Ed Limitata, Carlevana, 2000 6,70 130 5,15

Pinot Noir Purcari, 2006 6,21 86 7,22

Pinot Noir Legenda VIP Acorex, 2001 8,08 260 2,72

Pinot Noir Ed Limitata Carlevana, 2000 4,38 130 3,37

Amaro de la Valea Pergei, Acorex, 2004 8,53 255 2,87

Negru de Purcari, Purcari, 2003 6,37 220 2,89

Codru Cricova, 1988 4,46 210 2,12

Merlot Roze ETC, 2008 7,21 100 7,21

Cabernet Sauvignon, ETC, 2007 7,87 100 7,87

Syrah, Equinox,2007 7,12 100 7,12

Cabernet Sauvignon, Equinox, 2006 7,66 100 7,66

 

 

 

Alianta intre bucate si vinurile albe seci

- peste

- friptura de miel

- friptura de pasare

- rata cu masline

- telina in suc

- conopida gratinata

- andive in suc,

- pepene galben