Vasile Chirtoca. Nu am avut nici un knock-out nici în box, nici în afaceri
Interviu cu Vasile Chirtoca, preşedinte DAAC-Hermes, preşedinte al Federaţiei de box din Moldova Uneori pasiunile devin meserie, alteori se retrag modeste pe poziţia a doua, d�nd �nt�ietate raţiunii, carierei, av�nturilor. Peste un timp se �nt�mplă să răbufnească, dând ricoşeuri într-o formă sau alta. Sau să se stingă �ncet, lăs�nd �n urmă o d�ră tristă de vis nerealizat .În cazul eroului nostru, pasiunea lui de o viaţă – box-ul, a trecut într-o nouă formă – susţinerea celor care şi-au făcut din box (cum ar zice unii poeţi romantici) « stindard » şi « crez » şi « sens al vieţii »... – Care a fost prima dvs mașină? – O Lada. Că mare variaţie de mărci atunci nu prea era. Am purtat-o doi ani, pe urmă am avut o Scoda. Pe urmă Renault, pe urmă iarăși Scoda, pe urmă iarăși Renault. Acuma am un Volvo. – Care v-a lăsat impresia cea mai bună? – Cred că ultima. Volvo e totuşi o mașină de lux. - Sânteți pretențios? Contează materialele ca şi performanţa tehnică? – Pentru mine nu contează, dar contează pentru cei cu care mă �nt�lnesc. Trebuie să corespunzi statutului la care pretinzi. Căci avem relații nu numai cu prieteni pe care îi știm de 10-15 ani. Dar și cu finanțatori. Şi, dacă ceri un credit de 10 mln euro… – Ce fel de șofer s�nteți? Paşnic, avan? Treceţi la roşu ? Depăşiţi ? – Îmi place viteza. C�nd mă grăbesc foarte tare, trec și la roșu. Dar foarte rar. (Sper că asta nu e o informație pentru poliție). Dacă mă oprește, plătesc tot ce trebuie. N-am nici un fel de document care să mă scutească de amenzi. Acum, de fapt, nu merg mult la volan, doar �n week-end. – Cutie-automat sau mecanică? – M-am deprins cu cutie-automat. Dar, în fond, �mi e totuna. Pentru �ncepători recomand, totuși, automată. – Ați avut accidente? – C�ndva, foarte demult, când abia am început să merg, am avut două accidente. De aceea vreau să dau un sfat șoferilor începători: atunci c�nd aveţi la volan doar vreo două-trei luni, vi se pare că sânteţi aşi. Dar e o impresie greșită. Nu că aş vrea să vă jignesc cu ceva. Dar e absolut normal ca în primii doi-trei ani �n general să nu acceleraţi mai mult de 90-100 km pe oră. Accidentele pe care le-am făcut nu au fost grele, dar mi-au fost de învățătură. Mi-am dat seama la timp că orgoliile n-au ce căuta pe şosea.



Una din primele scene înălțătoare pe care mi-o amintesc e un festival de dans
nu doar filme şi nu doar pace menţinută cu războaie. hollywoodul e depăşit de o astfel de stire
facebookul ca facebookul, dar dupa megaupload chiar sufar...
utin a găsit o soluţie care îmi place. Examinarea imigranţilor
Germania se pronunţă în problema pacificatorilor