Există o meme care circulă pe internetul moldovenesc, care descrie ironic capitala țării, Chișinău, ca „oraș european”. Deși este adevărat că Chișinău este un oraș în Europa, el nu are prea multă asemănare cu Berlinul, Parisul și Roma. Clădirile sale istorice sunt abandonate, cetățenii lor respectă puțin legile privind traficul, iar trotuarele se prăbușesc la fel de repede, cât sunt reparate.
Mulți observatori au avut mari speranțe pentru Moldova. Deși se ocupă de sferele de influență rusești și europene, este relativ liberal și are legături strânse cu România. În vremurile sovietice, era o forță de producție agricolă și industrială. Când protestele masive au răsturnat Partidul Comunist din Moldova în 2009, Moldova părea să se îndrepte spre a deveni o țară democratică și prosperă, poate chiar și membră a Uniunii Europene.
Dar calea europeană, ca și trotuarele Chișinăului, nu a fost netedă. Partidul Democrat nominalizat pro-european a cedat corupției și disfuncției. Ea se agață de putere în ciuda ratingurilor scăzute de aprobare, în mare parte datorită resurselor financiare și monopolului său media. În timp ce alegerile parlamentare din 2018, democrații au colaborat chiar cu presupusul lor dușman, Partidul Socialiștilor aliniat de ruși. Cele două partide au adoptat un nou sistem electoral care pare să-i izoleze pe conducătorii Moldovei de cerințele cetățenilor săi. Oligopolismul politic amenință democrația în Moldova.
Visul european
Alianța pentru Integrare Europeană, o coaliție de trei partide, a intrat în putere în 2009 cu mult fanfară. Ea a propus să reformeze guvernul moldovean și să respire o nouă viață în economie. După ani de negocieri, un acord de asociere cu Uniunea Europeană a fost semnat în cele din urmă în 2014.
Dar promisiunile Alianței erau goale. Mihai Popșoi, vicepreședintele Partidului de Acțiune și Solidaritate și un analist politic al Republicii Moldova, a declarat într-un interviu cu RPR că există semne de avertizare încă din 2010 și 2011. Membrii Alianței au profitat de noul lor mandat împărți între ele ministerele guvernamentale și fondurile publice. Împreună, au pus bazele unei crime pe care atât de remarcabile moldoveni o numesc „furtul secolului”.
În 2015, sa descoperit că 1 miliard de dolari au dispărut de la trei dintre cele mai mari bănci din Moldova, o sumă uluitoare pentru o țară cu un PIB de 6,5 miliarde de dolari. Guvernul a salvat băncile cu banii contribuabililor. Câteva personalități proeminente, inclusiv premierul de ședință, au fost arestate, însă doar 20 de milioane au fost recuperate. Este o convingere populară că unii dintre vinovăŃi sunt încă în libertate, poate chiar în guvern.
Guvernul și opoziția
În urma scandalului, doar una dintre partidele Alianței a rămas în picioare: Partidul Democrat din Moldova. Depășită de Vlad Plahotniuc, un miliardar umbros, Partidul Democrat are ratinguri de o singură cifră, dar se alătură unei pluralități parlamentare.
Scandalul de miliarde de dolari a provocat proteste masive în centrul Chișinăului. Unul dintre beneficiarii furiei populare împotriva alianței proeuropene a fost Partidul Socialist din Republica Moldova și liderul său, Igor Dodon. Alta a fost Partidul de acțiune și solidaritate, un nou partid pro-european, anti-oligarhic condus de Maia Sandu, educată de Harvard.
Maia Sandu sa bucurat de o creștere meteorică de la un ministru obscen de educație la un provocator serios prezidențial. A câștigat 48 la sută din voturile împotriva lui Igor Dodon în timpul run-ului prezidențial din noiembrie anul trecut, după ce Partidul Democrat și-a retras candidatul din cauza sprijinului redus. Deși, în calitate de partid pro-european, democrații au susținut public Maia Sandu, imperiul mass-media al partidului părea că mulți dintre aceștia sugerează alegerea lui Dodon.
Legăturile dintre proeminenții democrați și socialiști revin decenii. Membrii ambelor partide au făcut parte din cercul interior al liderului Partidului Comuniștilor din Moldova înainte de protestele din 2009. Popșoi a susținut că Plahotniuc, președintele Partidului Democrat, se teme de urmărirea penală pentru tranzacțiile sale umbroase dacă ar veni la putere un partid anti-oligarhic, cum ar fi PAS. Socialiștii, pe de altă parte, ar păstra status quo-ul, cu o retorică puțin pro-rusă.
Stoarse între socialiști, care fac apel la alegătorii deziluzionați și pro-ruși și PAS, care câștigă votul proeuropean, democrații se confruntă cu o bătălie în creștere. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2018, trebuiau să facă ceva radical pentru a rămâne la putere.
Dacă nu vă place regulile…
Partidul Democrat a decis să modifice sistemul electoral. În alegerile din trecut, Moldova a folosit reprezentare proporțională, adică partidele au câștigat locuri în Parlament pe baza procentului votului național pe care l-au primit. În iulie, democrații și socialiștii au votat împreună pentru a înlocui reprezentarea proporțională cu un sistem mixt. În 2018, jumătate din parlament va fi aleasă sub vechiul sistem. Cealaltă jumătate va fi aleasă într-un sistem de tip „first-past-the-post”, similar celui din Statele Unite, în care cel care câștigă cele mai multe voturi într-un district câștigă locul care reprezintă acel district.
Democrații și socialiștii au împins reforma cu o viteză record: de la propunerea inițială la trecerea proiectului de lege final, mai puțin de cinci luni. Nicolae Panfil, coordonator de program pentru monitorizarea proceselor democratice la Promo-LEX, un ONG moldovenesc neparticipant, a remarcat într-un interviu cu HPR că campania agitată și manipulatoare a condus la „[completarea] haosului”. Încercările Promo-LEX și alți membri ai societatea civilă pentru a promova dezbaterile și a încetini procesul au fost ignorate în cea mai mare parte.
Susținătorii reformei au ignorat de asemenea un aviz puternic formulat de Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei. Experții Comisiei de la Veneția au susținut că un sistem de tip „first-to-the-post” ar putea să se răstoarne într-o democrație slabă, cum ar fi Moldova, deoarece este mai ușor să cumpere sau să manipuleze mai multe alegeri mici decât alegerile naționale.
Noul proiect de lege electoral menține, de asemenea, un prag înalt pentru intrarea în Parlament a nivelului proporțional, în ciuda reducerii numărului de locuri alese proporțional la jumătate. Limitează numărul de locuri, partidele mici, în special partidele cu sprijin descentralizat, pot câștiga. Un partid cu sprijinul de 30% din întreaga țară ar fi greu să câștige orice primă poziție din trecut. Și numărul de locuri proporționale pe care ar putea să le câștige este acum mult mai mic.
Panfil nu se îndoiește că noul sistem electoral a fost adoptat din cauza „intereselor politice pure”. Reforma asigură că atât democrații, cât și socialiștii vor putea câștiga locuri în alegerile parlamentare de anul viitor, reducând în același timp numărul de locuri PAS și alte partide de opoziție pot spera să câștige. Popșoi este pesimist că partidul său se va descurca bine în cadrul noului sistem. Șansele de a câștiga puterea PAS în viitoarele alegeri parlamentare din 2018 sunt, după părerea lui, „extrem de subțiri”. Sistemul este combătut împotriva lor.
O furculiță în drum
Făcând o paralelă cu Rusia lui Putin, Popșoi a susținut că democrații oferă o înțelegere implicită poporului moldovenesc și donatorilor occidentali: stabilitate, orientare geopolitică pro-europeană și poate chiar creștere economică – dar fără democrație semnificativă. Intervenția europeană, atunci când vine vorba, este adesea prea mică și prea târziu. „Noi, PAS, le spunem partenerilor noștri din Occident că trebuie să fie mult mai puternici pentru noi să prezentăm o alternativă reală – dar este foarte dificil când ne sprijină pe oponenții noștri … este o capcană.
În cele din urmă, moldovenii se vor plictisi de corupție și de guvernarea slabă. Generația tânără cunoaște diferența dintre Chișinău și Berlin; ei folosesc medii sociale, iar mulți au călătorit în Europa. Popescu a avertizat că, în cazul în care moldovenii nu vor avea un popor democratic pentru nemulțumirea lor, ar putea exista o revoltă în stil maidan împotriva unui guvern proeuropean, un experiment nou cu consecințe potențial periculoase.
Uniunea Europeană ar prefera cu siguranță să vadă o democrație puternică, pro-occidentală în Moldova. Întrebarea este dacă se va stabili o oligarhie stabilă, în mod pro-europeană.