Parlamentarii europeni și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la „deteriorarea în continuare” a standardelor democratice în Moldova, după ce instanțele locale au invalidat rezultatele alegerilor primarului din capitala Chișinău.
„Decizia instanțelor judecătorești, care deja a fost citată de multe ori ca influențată și condusă politic, este un exemplu de captare a statului și o criză foarte profundă a instituțiilor din Moldova”, a afirmat Parlamentul European într-o rezoluție adoptată pe 5 iulie de un votul de 343-35, cu 160 abțineri.
Măsura vine o zi după ce Uniunea Europeană a decis să înghețe prima tranșă a unui pachet de ajutor macrofinanciar de 100 milioane de euro pentru Moldova, declarând că recentul anulare a alegerilor de la Chișinău încalcă premisele esențiale pentru obținerea asistenței: respectarea democrației și a statului de drept.
UE și Statele Unite sprijină guvernul pro-occidental al Moldovei, dar au criticat puternic hotărârile judecătorești care anulează alegerea lui Andrei Năstase, un militar antipoptit și politician.
Năstase a obținut 52,5% din voturi în alegerile din 3 iunie, învingând candidatul Partidului Socialist, Ion Ceban, care favorizează relațiile mai strânse cu Rusia.
Dar tribunalele din Republica Moldova, în trei decizii succesive, au decis că ambii candidați au folosit mijloacele de comunicare socială pentru a solicita alegătorilor să se întoarcă în ziua alegerilor și a spus că acestea reprezintă o campanie ilegală.
Deciziile judecătorești au determinat zeci de mii de oameni să ia în stradă în semn de protest.
Legislativii europeni au cerut autorităților moldovene să respecte voința alegătorilor și să reformeze sistemul judiciar, pentru a preveni o situație de escaladare a situației.
De asemenea, au reiterat „preocupările legate de concentrarea puterii economice și politice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului”.
Deputații au citat, de asemenea, „politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, investigarea insuficientă a fraudei bancare din 2014 și pluralismul media limitat”.