Politică

Parlamentarii europeni și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la „deteriorarea în continuare” a standardelor democratice în Moldova, după ce instanțele locale au invalidat rezultatele alegerilor primarului din capitala Chișinău.

„Decizia instanțelor judecătorești, care deja a fost citată de multe ori ca influențată și condusă politic, este un exemplu de captare a statului și o criză foarte profundă a instituțiilor din Moldova”, a afirmat Parlamentul European într-o rezoluție adoptată pe 5 iulie de un votul de 343-35, cu 160 abțineri.

Măsura vine o zi după ce Uniunea Europeană a decis să înghețe prima tranșă a unui pachet de ajutor macrofinanciar de 100 milioane de euro pentru Moldova, declarând că recentul anulare a alegerilor de la Chișinău încalcă premisele esențiale pentru obținerea asistenței: respectarea democrației și a statului de drept.

UE și Statele Unite sprijină guvernul pro-occidental al Moldovei, dar au criticat puternic hotărârile judecătorești care anulează alegerea lui Andrei Năstase, un militar antipoptit și politician.

Năstase a obținut 52,5% din voturi în alegerile din 3 iunie, învingând candidatul Partidului Socialist, Ion Ceban, care favorizează relațiile mai strânse cu Rusia.

Dar tribunalele din Republica Moldova, în trei decizii succesive, au decis că ambii candidați au folosit mijloacele de comunicare socială pentru a solicita alegătorilor să se întoarcă în ziua alegerilor și a spus că acestea reprezintă o campanie ilegală.

Deciziile judecătorești au determinat zeci de mii de oameni să ia în stradă în semn de protest.

Legislativii europeni au cerut autorităților moldovene să respecte voința alegătorilor și să reformeze sistemul judiciar, pentru a preveni o situație de escaladare a situației.

De asemenea, au reiterat „preocupările legate de concentrarea puterii economice și politice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului”.

Deputații au citat, de asemenea, „politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, investigarea insuficientă a fraudei bancare din 2014 și pluralismul media limitat”.

Moldova a fost avertizată că fondurile UE vor rămâne blocate în valoare de 100 milioane de euro, până când guvernul va regândi o lege privind sistemul de vot și va distruge corupția.

Siegfried Mureșan, vicepreședintele comisiei bugetare a Parlamentului European, a declarat că fondurile UE din UE vor rămâne înghețate, deoarece guvernul nu a reușit să îndeplinească condițiile privind respectarea procesului democratic.

„Suntem gata să facem banii disponibili”, a declarat Mureșan Guardian. „Este un lucru bun pentru o țară aflată în vecinătatea imediată a UE să contribuie la creșterea stabilității, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al securității. Dar am spus sub rezerva condițiilor. ”

UE a scutit cu 60 de milioane de euro împrumuturi și 40 de milioane de euro subvenții în perioada 2017-18 pentru a ajuta fosta republică sovietică să-și stabilizeze economia și să realizeze reforme.

Fondurile au fost înghețate anul trecut, după ce guvernul Moldovei a promovat o nouă lege electorală, în ciuda avertismentelor comisiei de la Veneția, experți care consiliază Consiliul Europei cu privire la lege și democrație.

Legea electorală a Moldovei ar putea însemna că politicienii locali ajung în buzunarele unor oameni de afaceri bine aprovizionați. Într-un raport publicat luna trecută, comisia de la Veneția a reiterat avertismentele anterioare că legea a riscat „influența și manipularea nejustificată” a procesului politic de către oamenii de afaceri care își urmăresc propriile interese.

„Comisia Europeană a spus” vă rugăm să aplicați toate recomandările comisiei de la Veneția de la A-Z „, a spus Mureșan. „Și asta nu au făcut până acum și de aceea ne așteptăm ca aceștia să facă ca o condiție prealabilă pentru plata asistenței macrofinanciare”.

Deputatul europarlamentar român, care conduce o delegație a Parlamentului European la Chișinău, a declarat că UE este îngrijorată și de corupție, în urma unui scandal bancar colosal care a jefuit localnicii cu o optime din producția economică.

Cunoscut la nivel local drept furtul secolului, în perioada 2012-14 a fost furat 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei, aproximativ 13% din PIB, o sumă imensă pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa.

Fondurile pierdute nu au fost recuperate și versiunea completă a unui raport de investigație nu a fost publicată, comisia europeană a remarcat într-un raport în această săptămână, adăugând că aceasta pune „îndoieli cu privire la voința reală de a urmări acest vinovat al fraudei”.

Premierul Pavel Filip, care a venit în funcție după ce cei doi predecesori ai săi au fost scutiți de scandal, a spus anterior că este încrezător că Moldova va debloca UE în valoare de 100 de milioane de euro în 2018.

Există o meme care circulă pe internetul moldovenesc, care descrie ironic capitala țării, Chișinău, ca „oraș european”. Deși este adevărat că Chișinău este un oraș în Europa, el nu are prea multă asemănare cu Berlinul, Parisul și Roma. Clădirile sale istorice sunt abandonate, cetățenii lor respectă puțin legile privind traficul, iar trotuarele se prăbușesc la fel de repede, cât sunt reparate.

Mulți observatori au avut mari speranțe pentru Moldova. Deși se ocupă de sferele de influență rusești și europene, este relativ liberal și are legături strânse cu România. În vremurile sovietice, era o forță de producție agricolă și industrială. Când protestele masive au răsturnat Partidul Comunist din Moldova în 2009, Moldova părea să se îndrepte spre a deveni o țară democratică și prosperă, poate chiar și membră a Uniunii Europene.

Dar calea europeană, ca și trotuarele Chișinăului, nu a fost netedă. Partidul Democrat nominalizat pro-european a cedat corupției și disfuncției. Ea se agață de putere în ciuda ratingurilor scăzute de aprobare, în mare parte datorită resurselor financiare și monopolului său media. În timp ce alegerile parlamentare din 2018, democrații au colaborat chiar cu presupusul lor dușman, Partidul Socialiștilor aliniat de ruși. Cele două partide au adoptat un nou sistem electoral care pare să-i izoleze pe conducătorii Moldovei de cerințele cetățenilor săi. Oligopolismul politic amenință democrația în Moldova.

Visul european

Alianța pentru Integrare Europeană, o coaliție de trei partide, a intrat în putere în 2009 cu mult fanfară. Ea a propus să reformeze guvernul moldovean și să respire o nouă viață în economie. După ani de negocieri, un acord de asociere cu Uniunea Europeană a fost semnat în cele din urmă în 2014.

Dar promisiunile Alianței erau goale. Mihai Popșoi, vicepreședintele Partidului de Acțiune și Solidaritate și un analist politic al Republicii Moldova, a declarat într-un interviu cu RPR că există semne de avertizare încă din 2010 și 2011. Membrii Alianței au profitat de noul lor mandat împărți între ele ministerele guvernamentale și fondurile publice. Împreună, au pus bazele unei crime pe care atât de remarcabile moldoveni o numesc „furtul secolului”.

În 2015, sa descoperit că 1 miliard de dolari au dispărut de la trei dintre cele mai mari bănci din Moldova, o sumă uluitoare pentru o țară cu un PIB de 6,5 miliarde de dolari. Guvernul a salvat băncile cu banii contribuabililor. Câteva personalități proeminente, inclusiv premierul de ședință, au fost arestate, însă doar 20 de milioane au fost recuperate. Este o convingere populară că unii dintre vinovăŃi sunt încă în libertate, poate chiar în guvern.

Guvernul și opoziția

În urma scandalului, doar una dintre partidele Alianței a rămas în picioare: Partidul Democrat din Moldova. Depășită de Vlad Plahotniuc, un miliardar umbros, Partidul Democrat are ratinguri de o singură cifră, dar se alătură unei pluralități parlamentare.

Scandalul de miliarde de dolari a provocat proteste masive în centrul Chișinăului. Unul dintre beneficiarii furiei populare împotriva alianței proeuropene a fost Partidul Socialist din Republica Moldova și liderul său, Igor Dodon. Alta a fost Partidul de acțiune și solidaritate, un nou partid pro-european, anti-oligarhic condus de Maia Sandu, educată de Harvard.

Maia Sandu sa bucurat de o creștere meteorică de la un ministru obscen de educație la un provocator serios prezidențial. A câștigat 48 la sută din voturile împotriva lui Igor Dodon în timpul run-ului prezidențial din noiembrie anul trecut, după ce Partidul Democrat și-a retras candidatul din cauza sprijinului redus. Deși, în calitate de partid pro-european, democrații au susținut public Maia Sandu, imperiul mass-media al partidului părea că mulți dintre aceștia sugerează alegerea lui Dodon.

Legăturile dintre proeminenții democrați și socialiști revin decenii. Membrii ambelor partide au făcut parte din cercul interior al liderului Partidului Comuniștilor din Moldova înainte de protestele din 2009. Popșoi a susținut că Plahotniuc, președintele Partidului Democrat, se teme de urmărirea penală pentru tranzacțiile sale umbroase dacă ar veni la putere un partid anti-oligarhic, cum ar fi PAS. Socialiștii, pe de altă parte, ar păstra status quo-ul, cu o retorică puțin pro-rusă.

Stoarse între socialiști, care fac apel la alegătorii deziluzionați și pro-ruși și PAS, care câștigă votul proeuropean, democrații se confruntă cu o bătălie în creștere. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2018, trebuiau să facă ceva radical pentru a rămâne la putere.

Dacă nu vă place regulile…

Partidul Democrat a decis să modifice sistemul electoral. În alegerile din trecut, Moldova a folosit reprezentare proporțională, adică partidele au câștigat locuri în Parlament pe baza procentului votului național pe care l-au primit. În iulie, democrații și socialiștii au votat împreună pentru a înlocui reprezentarea proporțională cu un sistem mixt. În 2018, jumătate din parlament va fi aleasă sub vechiul sistem. Cealaltă jumătate va fi aleasă într-un sistem de tip „first-past-the-post”, similar celui din Statele Unite, în care cel care câștigă cele mai multe voturi într-un district câștigă locul care reprezintă acel district.

Democrații și socialiștii au împins reforma cu o viteză record: de la propunerea inițială la trecerea proiectului de lege final, mai puțin de cinci luni. Nicolae Panfil, coordonator de program pentru monitorizarea proceselor democratice la Promo-LEX, un ONG moldovenesc neparticipant, a remarcat într-un interviu cu HPR că campania agitată și manipulatoare a condus la „[completarea] haosului”. Încercările Promo-LEX și alți membri ai societatea civilă pentru a promova dezbaterile și a încetini procesul au fost ignorate în cea mai mare parte.

Susținătorii reformei au ignorat de asemenea un aviz puternic formulat de Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei. Experții Comisiei de la Veneția au susținut că un sistem de tip „first-to-the-post” ar putea să se răstoarne într-o democrație slabă, cum ar fi Moldova, deoarece este mai ușor să cumpere sau să manipuleze mai multe alegeri mici decât alegerile naționale.

Noul proiect de lege electoral menține, de asemenea, un prag înalt pentru intrarea în Parlament a nivelului proporțional, în ciuda reducerii numărului de locuri alese proporțional la jumătate. Limitează numărul de locuri, partidele mici, în special partidele cu sprijin descentralizat, pot câștiga. Un partid cu sprijinul de 30% din întreaga țară ar fi greu să câștige orice primă poziție din trecut. Și numărul de locuri proporționale pe care ar putea să le câștige este acum mult mai mic.

Panfil nu se îndoiește că noul sistem electoral a fost adoptat din cauza „intereselor politice pure”. Reforma asigură că atât democrații, cât și socialiștii vor putea câștiga locuri în alegerile parlamentare de anul viitor, reducând în același timp numărul de locuri PAS și alte partide de opoziție pot spera să câștige. Popșoi este pesimist că partidul său se va descurca bine în cadrul noului sistem. Șansele de a câștiga puterea PAS în viitoarele alegeri parlamentare din 2018 sunt, după părerea lui, „extrem de subțiri”. Sistemul este combătut împotriva lor.

O furculiță în drum

Făcând o paralelă cu Rusia lui Putin, Popșoi a susținut că democrații oferă o înțelegere implicită poporului moldovenesc și donatorilor occidentali: stabilitate, orientare geopolitică pro-europeană și poate chiar creștere economică – dar fără democrație semnificativă. Intervenția europeană, atunci când vine vorba, este adesea prea mică și prea târziu. „Noi, PAS, le spunem partenerilor noștri din Occident că trebuie să fie mult mai puternici pentru noi să prezentăm o alternativă reală – dar este foarte dificil când ne sprijină pe oponenții noștri … este o capcană.

În cele din urmă, moldovenii se vor plictisi de corupție și de guvernarea slabă. Generația tânără cunoaște diferența dintre Chișinău și Berlin; ei folosesc medii sociale, iar mulți au călătorit în Europa. Popescu a avertizat că, în cazul în care moldovenii nu vor avea un popor democratic pentru nemulțumirea lor, ar putea exista o revoltă în stil maidan împotriva unui guvern proeuropean, un experiment nou cu consecințe potențial periculoase.

Uniunea Europeană ar prefera cu siguranță să vadă o democrație puternică, pro-occidentală în Moldova. Întrebarea este dacă se va stabili o oligarhie stabilă, în mod pro-europeană.